Care este valoarea contabilă a Sarmisegetuzei Regia?

sarmisegetuzaAngajaţii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara se confruntă cu o situaţie mai puţin obişnuită. Reprezentanţii Camerei de Conturi din judeţ au cerut instituţiei să înregistreze valoarea contabilă a clădirilor şi a terenurilor aferente sitului istoric Sarmizegetusa Regia. Această valoare ar urma să fie înregistrată în contabilitatea Consiliului, administratorul sitului arheologic aflat în patrimoniul cultural al umanităţii şi înscris pe lista UNESCO din anul 1999, potrivit RomaniaLibera.ro.

 

Experţii Camerei de Conturi au dispus această măsură în urma unui control încheiat la finele anului trecut. Concret, ei au dispus „efectuarea evaluării şi înregistrării în contabilitate, de către Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice, a activelor fixe şi a altor bunuri neevaluate, de natura clădirilor şi terenurilor, ce compun situl istoric Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, aflate în proprietatea sau administrarea acestuia“. Termenul până la care trebuie finalizată evaluarea este de 31 mai 2017, afirmă ClujToday.ro.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Sorin Vasilescu, a trimis, potrivit presei locale, o solicitare către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale pentru a desemna un evaluator specializat care să stabilească valoarea fostei capitale a regatului dac din perioada lui Decebal. Este greu de crezut că vreun expert ar putea să afle cât valorează, în inventar, acest sit arheologic, deoarece contează în primul rând însemnătatea spirituală a ansamblului monumental sau, în limbaj juridic, valoarea necorporală a acestui sit arheologic unic în lume.

 

În plus, conform experţilor culturali, nu există standarde în baza cărora se poate face o evaluare a monumentelor istorice de tipul cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia. Fostul secretar de stat din Ministerul Culturii, istoricul Leonard Horvath, care este originar din judeţul Hunedoara, a declarat că niciodată nu a întâlnit în toată cariera sa o astfel de procedură.

 

Acesta a fost director al Direcţiei Judeţene de Cultură din Cluj, preşedinte al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

 

„De obicei, o evaluare bănească a unui bun cultural este făcută în cazul apariţiei unui prejudiciu. În acel caz, un expert acreditat de Ministerul Culturii face evaluarea prejudiciului, pentru a obţine o reparaţie în bani. Însă un expert ar putea să vadă doar ceea ce poate fi observat la Sarmizegetusa Regia. Cine ştie care sunt valorile îngropate, care vor fi descoperite în viitor de arheologi şi care nu pot fi evaluate?“, se întreabă istoricul Leonard Horvath, în prezent cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

 

O poziţie asemănătoare a fost adoptată şi de angajaţii Consiliului Judeţean Hunedoara. Ei au formulat o serie de obiecţiuni faţă de raportul Camerei de Conturi prin care a fost stabilită presupusa abatere referitoare la neînregistrarea valorii contabile a Sarmizegetusei Regia. Reprezentanţii Consiliului Judeţean consideră că valoarea ansamblului istoric este inestimabilă, iar înscrierea Sarmizegetusei Regia în patrimoniul mondial UNESCO este o recunoaştere a acestui fapt.

 

Mai mult, atunci când cetatea dacică Sarmizegetusa Regia a fost trecută de la Ministerul Culturii în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara nu a existat nici un document în care să fie trecută valoarea în bani a monumentului istoric.

Situl UNESCO din judeţul Hunedoara este inima spirituală a regatului dac. Ansamblul monumental este situat la o altitudine de 1.200 de metri. În perioada de maximă înflorire, din timpul regelui Decebal, ansamblul avea forma unui patrulater care includea cinci terase, cu o suprafaţă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi.

 

Patrulaterul era marcat de un zid consturit după tehnica murus dacicus, adică două rânduri de ziduri de calcar ce aveau o umplutură de pietre, nisip şi pământ, legate cu bârne de stejar. Zidurile aveau o grosime de trei metri şi o înălţime de 4-5 metri. În ansamblu erau incluse templele cele mai importante ale dacilor, inclusiv sanctuarul circular cu disc de andezit. La trei kilometri spre vest se găsea aşezarea civilă Sarmizegetusa Regia. Capitala regatului dac a fost distrusă de romani la finalul celui de-al doilea război dintre Decebal şi Traian, din 105-106 d.Ch.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

four × 1 =