Două salarii minime: unul la stat, altul la privat. Efecte și pericole

baniPrincipiile generale ale legii salarizării unitare au fost făcute publice de către ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu. De departe cea mai complicată idee este aceea de a separa nivelul salariului minim între sectorul bugetar și cel privat, potrivit RFI România.

Concret, ministrul muncii vorbește despre ideea ca odată cu adoptarea legii salarizării unitare în sectorul bugetar salariul minim va crește la 1.750 lei. Cu precizarea importantă că sectorul privat nu va trebui să aplice această majorare de salariu.

Măsura este cu două tăișuri. Creșterea salariului minim doar în sectorul bugetar ia în seamă faptul că sectorul privat nu mai poate forța creșteri salariale. Trebuie să ținem cont că o creștere de salariu într-o companie privată atrage după sine și modificări ale celorlalte salarii, pentru a respecta ierarhiile și responsabilitățile. Așadar, fără să o recunoască explicit, guvernul admite că încă o majorare de salariu minim nu mai poate fi suportată de sectorul privat. Ba chiar ar fi putut să aducă efecte negative pentru economie, în sensul că în loc să creeze locuri de muncă, sectorul privat ar fi putut să mute într-o „zonă gri” o parte din salariații existenți în acest moment. Așadar, decuplarea salariului minim din sectorul bugetar de cel privat respectă o realitate, aceea că productivitatea și piața nu permit companiilor private să majoreze salariile în ritmul în care și l-ar dori guvernul. De altfel, un studiu recent arată că sectorul privat estimează că va crește anul acesta salariile, în medie, cu 4%. În schimb, bugetarii se așteaptă la creșteri cu 20%.

Măsura de creștere a salariului minim doar în sectorul bugetar va aduce Executivului câteva mari probleme. Este vorba, în primul rând, despre o creștere a cheltuielilor statului cu salariile. Deocamdată, nu avem o estimare a acestor costuri. Știm însă că în programul de guvernare se menționează că aplicarea legii de salarizare unitară va aduce costuri salariale suplimentare de 32 miliarde de lei, în următorii patru ani. Desigur, dacă indicatorii calculați înainte de alegeri concordă cu cele ale noii variante a legii de salarizare. Din acest punct de vedere există mari semne de întrebare, dintr-un motiv simplu: dacă salariul minim în sectorul privat nu va crește, nu vor crește nici încasările la bugetul de stat.

Diferențierea salariului minim între sectorul de stat și cel bugetar va mai avea un efect periculos. Va consacra un fenomen care deja este în plină desfășurare. Și anume, locurile de muncă din sectorul de stat sunt mai atractive decât cele din mediul privat.

De altfel, statisticile arată că deja salariile din sectorul de stat sunt mai mari, în medie, decât cele din unele sectoare ale economiei private. Efectele pe termen mediu pot fi imprevizibile. Sectorul privat se confruntă, în acest moment, cu un deficit de forță de muncă, un deficit ce este de așteptat că se va adânci și mai mult o dată cu măsurile luate de guvern.

Mai complicat este că creșterile salariale în sectorul bugetar se fac fără nicio intenție de a fi însoțite de măsuri de restructurare a administrației sau de eficientizare a sectorului bugetar. Vechiul guvern măcar mai vorbea despre faptul că legea de salarizare unitară va trebui să vină la pachet și cu criterii de eficiență în sectorul de stat. Actualul Executiv a uitat complet de măsurile de eficientizare.

Actualul Executiv pare obsedat doar de creșterea salariilor în sectorul de stat. Niciun sector nu este lăsat la o parte. Spre deosebire de zona bugetară, mediul privat de afaceri nu poate avea aceeași abordare. Companiile mai mici sau mai mari se uită înainte de a crește salariile angajaților la contractele pe care le au pentru următorul an și, în general, la eficiența cu care lucrează salariații.

În concluzie, falia dintre stat și privat se adâncește. Iar mentalitatea este tot mai prezentă: sectorul privat are dreptul să plătească, iar cel public să cheltuiască fără nicio socoteală.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

sixteen + 10 =