Estimare: Valoarea totală a lemnului furat din pădurile românești depășește 6 miliarde de euro

defrisareCâteva zeci de anchete penale îi vizează pe mai mulți angajați și foști angajați ai Direcției Silvice Cluj și ai ocoalelor silvice din Munții Apuseni, care sunt acuzați că ar fi implicați în defrișări ilegale. Unele dintre aceste plângeri au fost depuse chiar de către reprezentanții Ministerului Mediului, care au identificat cele mai mari probleme pe teritoriul ocoalelor silvice din Gilău, Someșul Cald, Tarnița, Mărișel, Măguri-Răcătău și Beliș. Organizațiile ecologiste estimează că, în ultimii 20 de ani, valoarea totală a lemnului furat din pădurile românești depășește șase miliarde de euro.

Furturile masive de lemn din pădurile Munților Apuseni au devenit un motiv serios de îngrijorare pentru localnici și pentru reprezentanții organizațiilor de mediu. Sunt zone întregi unde în locul pădurilor seculare au mai rămas doar cioatele. Așa ar fi în Mărișel sau în Măguri-Răcătău, unde furturile de lemn au afectat atât parcelele de pădure deținute de persoane private, cât și suprafețe deținute de composesorate sau de statul român. Ca urmare a furturilor constatate de reprezentanții Ministerului Mediului, zeci de pădurari sau de șefi ai ocoalelor silvice și din cadrul Direcției Silvice Cluj au fost puși sub acuzare. De asemenea, procurorii îi cercetează penal și pe o serie de primari sau de foști primari, precum fostul primar din Mărișel, Traian Mariș. În comuna Beliș, zeci de hectare de pădure au fost afectate de defrișări ilegale. Pădurarii care trebuiau să aibă în pază aceste păduri nu au reușit să facă nimic pentru a opri acest fenomen, spun localnicii, potrivit Radio România Actualități.

Pe lângă defrișările ilegale, o altă problemă este nerespectarea legii moților. Acest act normativ dă dreptul fiecărei familii din satele Munților Apuseni la o cantitate de lemn cuprinsă între 10 și 15 metri cubi. Însă această lege nu este respectată, pentru că pădurile moților sunt exploatate de firme private. Oamenii sunt de părere că aceste firme taie, de fapt, mult mai mult lemn decât au dreptul prin contractele cu regia Romsilva. Care este situația exactă nu știe nimeni, deoarece camioanele încărcate cu cherestea sunt foarte rar controlate de autorități, spune Mircia Giurgiu, originar din satul Călățele și unul dintre inițiatorii Sindicatului Moților.

Moții din Munții Apuseni se feresc să vorbească prea mult despre defrișările ilegale. Mulți dintre ei au prieteni, vecini sau cunoștințe care fac parte dintre cei care taie pădurile. Totuși, cei care vorbesc despre acest subiect afirmă că o parte importantă a lemnului furat este cumpărat de firme austriece care au unități de producție în Transilvania. Cât de mult adevăr există în aceste afirmații ar putea să afle doar autoritățile judiciare care se ocupă de furturile de lemne.

Claudiu Pădurean

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

4 × three =