Care sunt cele mai importante opt orașe care au nevoie de investiții în transportul public

tramvaieBucureştiul şi alte şapte mari oraşe, printre care și Clujul, care împreună fac trei sferturi din veniturile firmelor din România, au nevoie de investiţii de sute de milioane de euro, mare parte pentru dezvoltarea transportului public, se arată într-un raport referitor la România realizat de Banca Mondială și citat de RomaniaLibera.ro.

Documentul, semnat de Marius Cristea şi Marcel Ionescu-Heroiu, remarcă faptul că acest domeniu este foarte slab reglementat în România şi, pe de altă parte, nevoile de investiţii ale oraşelor mari depăşesc resursele financiare disponibile la nivel local. „Bunăoară, Cluj-Napoca, un oraş care atrage peste 50.000 de navetişti în fiecare zi, necesită o investiţie de aproximativ 600 milioane de euro în infrastructura metropolitană de transport până în anul 2030.

Bugetul de investiții al Primăriei a fost însă de 75 milioane de euro în 2016, după ce ajunsese la un vârf de 112 milioane de euro în 2014”, se arată în raport.

Suma creşte însă substanţial în acest an, când proiectul de buget, dezbătut luni seară, prevede 443,67 milioane de lei, adică 98,5 milioane de euro, pentru dezvoltare. În total, bugetul Clujului este prognozat la 1,35 miliarde de lei, potrivit presei locale.

La capitolul transport, bugetul condus de Emil Boc prevede introducerea în circulaţie a opt noi troleibuze şi achiziţia altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, şase garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice. Totodată, este prevăzută începerea unui nou program de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului. În plus, municipalitatea inten-ţionează să creeze alte benzi dedicate pentru transportul în comun, pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor, precum şi să finalizeze un parking suprateran şi să înceapă lucrările de construcţie la cel puțin trei noi parkinguri.

Benzile pentru transportul public lipsesc în Bucureşti

În Bucureştiul primăriţei Gabriela Firea, benzile unice pentru transportul în comun sunt aproape inexistente şi, în cele mai multe cazuri (vezi Bulevardul Unirea), nu sunt delimitate decât prin nişte linii trasate pe asfalt, drept pentru care sunt folosite de toţi şoferii. Autobuze noi nu au mai fost cumpărate de pe vremea când primar era Adriean Videanu, iar tramvaiele noi, fabricate la Uzina de Reparaţii a RATB (URAC), nu sunt mai multe de 15.

Raportul Băncii Mondiale subliniază faptul că utilizarea adecvată a noilor instrumente de finanţare ale Uniunii Europene, cum ar fi ITI (investiţii teritoriale integrate), reprezintă instrumentul optim pentru valorificarea potenţialului de creştere al oraşelor mari. Şapte dintre oraşele mari ale României – Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara – au primit de la UE 600 milioane de euro în perioada 2007-2013. „Această finanţare a avut drept rezultat o serie de îmbunătăţiri majore ale infrastructurii şi servicii-lor urbane, care au încurajat o mai bună productivitate şi au atras şi o migraţie internă.

Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte de investiţii s-au concentrat pe centrul oraşelor şi nu au putut sprijini integrarea unor zone metropolitane mai mari într-un sistem urban coerent, funcţional şi orientat pe creştere”, se arată în raportul citat.

Opt orașe generează 75% din veniturile firmelor din România

Este vorba de aceleaşi oraşe, alături de Bucureşti, care generează 75% din veniturile firmelor din România. Deşi în Bucureşti s-a ajuns la un nivel al productivităţii comparabil cu cel al altor capitale europene, celelalte orașe românești sunt în urma omoloagelor lor europene, subliniază analiza Băncii Mondiale.

Clujul lui Emil Boc este lăudat şi în acest document: „Modelul de creştere al celor mai de succes oraşe – Cluj-Napoca, Timișoara şi Iași –  pare să fie rezultatul unui mix format din densitate demografică şi economică, accesibilitate la pieţe mari (cum e cea a Uniunii Europene), universităţi atractive şi un sector al serviciilor aflat într-un proces de dezvoltare rapidă, ceea ce a încurajat creșterea într-un ritm alert a economiei acestor orașe (aceste orașe sunt în top în UE în ceea ce privește ritmul de creștere al economiei locale).

Situaţia este diferită în zonele metropolitane cu un profil predominant industrial şi care au sectoare IT&C, financiare şi de servicii profesionale mai puţin dezvoltate. În aceste centre urbane secundare, ritmul creșterii economice a fost mai lent, cu o mai slabă atractivitate pentru forța de muncă și cu o mai slabă migrație”.

 

Foto: BuzzNews.ro

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

four − two =