Vals în doi: cresc exporturile, crește și deficitul comercial

exporturiInstitutul de Statistică a făcut publice datele legate de comerțul internațional al României. Sunt creșteri pe toată linia: și la exporturi, și la importuri. Analiștii afirmă că exporturile au crescut datorită relansării din zona euro, principala țintă a exporturilor românești, și evoluției favorabile a monedei europene în raport cu leul. În sensul că euro s-a apreciat în fața monedei naționale, fapt care a convenit exportatorilor, potrivit RFI România.

Importurile au crescut datorită creșterii consumului, stimulat de măririle de salarii și de reducerile de taxe și de impozite. Consumul a făcut salturi importante în ultimii ani, iar acest lucru se vede în mărfurile importate. Sunt tot mai multe importuri și din domenii tot mai diverse, semn că producătorii interni nu pot să ofere atât de mult cât cere piața internă.

Una peste alta, exporturile au însumat pe primele două luni ale anului 9,7 miliarde euro, iar importurile au ajuns la 11 miliarde euro. Cifra care atrage atenția este creșterea importurilor din țările din afara Uniunii Europene cu 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este clar că vorbim despre importuri mai mari de produse energetice care vin din Federația Rusă.

Cert este că deficitul comercial a ajuns la 1,2 miliarde euro, o sumă în creștere semnificativă față de ultimii ani și care depășește, pentru prima dată după anul 2010, nivelul de un miliard euro. Desigur, diferența este mare față de primele două luni ale anului 2008, înainte de a se declanșa criza, atunci când deficitul ajunsese la 2,8 miliarde euro.

Dacă dăm la o parte importul conjunctural, legat de lunile de iarnă, de materii prime energetice, deficitul comercial rămâne în nota obișnuită în ultimele luni, adică în creștere.

Alte evoluții rămân neschimbate. În sensul că pe categorii de produse, comerțul exterior al României nu cunoaște schimbări de structură. Mașinile și echipamentele de transport dețin ponderea cea mai mare atât la exporturi, cât și la importuri.
Interesant este că singurele produse pentru care ponderea exporturilor o depășește pe cea a importurilor sunt mașinile și echipamentele de transport și categoria alte produse manufacturate. La produse manufacturate sunt incluse îmbrăcămintea și accesoriile de încălțăminte. Trebuie remarcată linia de unire între autovehicule, încălțăminte și îmbrăcăminte și anume factorul lohn. Aceasta este și explicația plusului comercial la aceste capitole. Nu este o fericire să se lucreze pe un lanț de tipul se importă produse semifabricate, se prelucrează în România și se exportă ca produs finit. Este ceea ce se numește o economie low-cost, care se face cu salarii reduse și fără tehnologii prea sofisticate. Acesta este, însă, momentul prin care trece economia românească.

Deficitele continuă să crească la categoria produse agroalimentare, ca urmare a creșterii importurilor, și la categoria produse chimice, deloc surprinzător dacă ne gândim că din motive obiective industria de îngrășăminte chimice din România și-a pierdut substanțial din capacitatea de producție.

În rest, structura comerțului internațional rămâne puternic dependentă de Uniunea Europeană. Peste 75% din importuri și exporturi sunt realizate cu economiile europene.

Ceea ce ne spune încă o dată că trebuie să fim atenți la evoluția economiilor europene, în special a celor din zona euro.
Atât timp cât zona euro poate susține prin creșterea sa, creșterea exporturilor românești și implicit a economiei, lucrurile stau bine, iar exporturile ar putea să atingă nivelul de creștere prognozat pentru anul acesta, respectiv 14%. Dacă, din diverse motive, zona euro va încetini, economia autohtonă își va tempera și ea creșterea.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

17 + 18 =