O veste promițătoare: un indicator la care România are excedent

Trimite și altora

deficitDupă un prim trimestru al acestui an, cu mai multe semne de întrebare decât certitudini, economia românească oferă o surpriză plăcută. Și anume, pe primele două luni ale anului balanța de plăți a înregistrat un excedent de 204 milioane de euro. În aceeași perioadă a anului trecut, balanța de plăți avea un deficit de 139 milioane euro. Deci, există un avans de 343 milioane euro. Nu este un progres de neglijat, în condițiile în care cei mai mulți indicatori economici nu oferă prea multe motive de optimism.

Balanța de plăți înregistrează, în esență, fluxurile de bani ale unei economii cu restul economiilor cu care aceasta are relații comerciale. Mai exact, câți bani intră și câți ies din economie. Cu excepția anului 2015, balanța de plăți a României nu a mai înregistrat excedent, nici măcar pe primele două luni ale anului, ceea ce ne face să ne întrebăm: ce a adus acest excedent?

În primul rând, la nivelul exporturilor și importurilor de bunuri și servicii deficitul se accentuează din cauza creșterii semnificative a importurilor de bunuri. Tendința se profila încă de acum un an și anume creșterea consumului aduce cu sine o creștere a mărfurilor importate. Pe primele două luni ale anului, importurile de bunuri au crescut cu aproximativ un miliard de euro. Ceea ce arată apetitul „pantagruelic” al consumatorilor români pentru bunuri importate. Fie că este vorba de produse electrocasnice, fie de mărfuri alimentare. Cu specificația că importurile de materii prime energetice, mai exact, gaz natural din Federația Rusă, au contribuit la creșterea deficitului de balanță comercială.

În ceea ce privește balanța de plăți a serviciilor, modificările nu sunt spectaculoase. Același lohn care aduce un plus de aproape jumătate de miliard de euro pentru balanța de plăți, transporturile își mențin nivelul bun și se află și ele pe plus o jumătate de miliard de euro, iar turismul dezamăgește, în sensul că deficitul a crescut de aproape șase ori față de aceeași perioadă a anului trecut. Ceea ce înseamnă că în primele două luni ale anului au plecat mult mai mulți români în afara țării, în vacanța de iarnă.

În al doilea rând, supriza plăcută vine de la investiții. De altfel, investițiile sunt factorul care a creat excedentul balanței de plăți. Soldul veniturilor primare a trecut de la un deficit de 475 milioane euro, la un excedent de 251 milioane euro. Intrările de bani au fost de aproximativ un miliard de euro, ceea ce a dus la excedentul general al balanței de plăți. Este de bănuit că plusul de bani provine din investițiile străine. De altfel, anul trecut s-a încheiat cu rezultate bune în materie de investiții străine directe care au ajuns la patru miliarde de euro, cu un miliard mai mult decât cu un an înainte.

Anul 2017 a continuat cu anunțuri privind noi investiții care urmează a fi derulate. Un producător de electrocasnice a declarat că va deschide o nouă fabrică lângă Târgoviște. O altă companie din aceeași industrie va demara construcția unei fabrici în parcul industrial de lângă Cluj-Napoca.

 

Firme din industria auto sunt interesate să investească în zone precum Brașov, Brăila sau Călărași. Există, de asemenea, câteva companii europene din industria aerospațială care vor să își dezvolte investițiile în România sau chiar să le înceapă de la zero. Desigur, proiectele imobiliare, mai mari sau mai mici, în București sau în țară, nu lipsesc.

Este foarte posibil ca o parte dintre aceste proiecte să fie deja în derulare și de aici să apară excedentul de remarcat al balanței de plăți în primele două luni ale anului. Interesant este că balanța de plăți excedentară, pe primele două luni ale anului, nu anunța nimic din mica furtună care a venit în luna martie pe piața valutară, în sensul creșterii monedei europene față de leu.

În concluzie, semnele începutului de an sunt bune, dar nu trebuie să ne lăsăm pradă entuziasmului. Cu siguranță, la sfârșitul anului balanța de plăți va fi deficitară, problema este cât de mult vor salva investițiile străine nivelul deficitului.

Comments

comments

Nu sunt comentarii

LEAVE A REPLY