Mihai Ionescu, ANEIR: România este încă dependentă de importuri. Ce ar trebui să facă statul român

Producătorii români care au avut curajul să iasă pe piaţa externă sunt cei care muncesc la echilibrarea balanţei comerciale a României. Liderii Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor Români (ANEIR) consideră că şi statul român trebuie să dea o mână de ajutor acestor exportatori. Aflaţi cum anume din interviul acordat de Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR.

 

Domnule Ionescu, ce ar trebui să facă autorităţle pentru a susţine companiile româneşti?

Deşi România a avut perfomanţe semnificative, deficitul balanţei comerciale a început să crească îngrijorător. Ce ar trebi să facă autorităţile ca să reducem această povară a datoriei pe care o transmitem gerenaţiilor viitoare? În primul rând ar trebui ca toate instrumentele care sunt la îndemâna statului român, şi aici am în vedere ajutoare de stat, fondurile europene, fondurile naţionale, să fie îndreptate, în special către acele sectoare care pot pune la dispoziţia consumatorului român mărfurile pe care acum România le importă. De asemenea, ar trebui avut în vedere ca şi viitorul Fond Suveran de Investiţii să fie îndreptat, cu prioritate, spre acele sectoare de producţie care pot suplini actualele importuri. În al treilea rând, ar trebui ca preocupările privind promovarea exportatorilor să capete o formă instituţionalizată, mult aşteptată de către români, anume Institutul Român de Comerţ Exterior, promis în ultimele trei guverne să ia fiinţă, pentru că, în lipsa acestui institut, programul de promovare a exportului se derulează în cadrul Ministerului Comerţului, ceea ce înseamnă o birocraţie imensă, motiv pentru care noi am pierdut aproape jumătate din fondurile alocate promovării exporturilor. Aceasta a însemnat lipsa românilor de la târgurile internaţionale, de unde ar fi trebuit să vină cu comenzi. De asemenea, acest institut ar trebui să aibă menirea de a sprijini participarea firmelor la început de drum, în materie de exporturi, conform Ordonanţei nr. 8, aprobate la începutul acestui an. De ce nu, acest institut ar trebui să facă ceea ce făcea, în urmă cu trei ani, când a fost desfiinţat, Centrul Român de Comerţ Exterior, să facă inclusiv studii de piaţă, pe care să le pună la dispoziţia exportatorilor. O a patra cerinţă pentru guvernanţi se referă la completarea reţelei externe de ataşaţi comerciali din cadrul ambasadelor României. Ultimele două guverne au blocat plecările la posturi, motiv pentru care, la ora actuală, circa o jumătate din această reţea este neocupată.

Ce ar trebui să facă cei care nu au experienţă şi îşi doresc să pătrundă pe zona exportului?

Competiţia externă este mult mai dură, decât competiţia internă. Să nu creadă că pe plan extern merg şmecherii cum funcţionează în România, cu o atenţie, cu o şpagă, cu o mită dată la o firmă. La extern nu există aşa ceva. Ca atare, trebuie să aibă o bună calitate şi preţuri competitive. Ar trebui să participe la cât mai multe acţiuni de promovare, cu subvenţie de la bugetul de stat, prin cele două programe: programul de promovare a exporturilor, reglementat prin Ordonanţa 120 din 2002, care prevede organizarea de pavilioane naţionale, unde pot participa minim şase firme, iar anul acesta a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 8, care dă posibilitatea unor participări individuale la târguri şi misiuni externe. Un al doilea sfat pe care pot să îl dau este să nu încerce să se descurce pe cont propriu, ci să se asocieze în patronate, în asociaţii profesionale pentru că numai împreună, pe de o parte, pot convinge autorităţile naţionale să le asculte dolenţele şi să găsească rezolvarea problemelor care îi procupă. În felul acesta, pot să devină o forţă şi atunci când merg în grup pe pieţele externe. Şi, în sfârşit, să nu plece pe o piaţă externă, la început de drum, fără să îşi garanteze, să îşi securizeze afacerea printr-o polită de asigurare de risc comercial, care se poate face apelând la fondurile statului.

Domnule Ionescu, care sunt domeniile în care performează exporturile româneşti?

România şi-a sporit aproape de trei ori exporturile, în ultimii 10 ani, de la integrarea în Uniunea Europeană şi a fost de multe ori la rând în UE la ritmul de creşetere a exportului. În plus, este de menţionat faptul că România a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a ieşit din criză, după criza exporturilor din 2008-2009. Din păcate, toate aceste reuşite au mai puţin la bază capitalul românesc, care contribuie numai cu 13% din volumul total al exporturilor României.

Care sunt sectoarele de referinţă, cu cele mai bune perfomanţe, în ultima perioadă?

În primul rând vorbim despre sectorul IT, care a avut o creştere de aproape 10 ori, în ultimii 10 ani, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro, în anul 2016. Al doilea sector cu o creştere şi cu o pondere importantă în exportul din România a fost sectorul auto, atât autoturisme complete, cât şi componente auto, piese de schimb care, împreună, ocupa cam o cincime din exportul românesc. În sfârşit, pe locul III, România a reuşit să fie un hub al produselor electrocasnice, prin fabricile de la Găeşti – Arctic, prin DeLonghi şi Bosch de la Cluj, Electrolux de la Satu Mare şi fabrica de aspiratoare de la Curtea de Argeş. Fără îndoială că aceste capacităţi noi care au apărut sau au fost extinse în ultima perioadă, nu acoperă nevoile de import ale României, în special cel din sectorul calculatoare şi televizoare, unde România este încă dependentă de importuri.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

20 + 5 =