Clujul de ieri: Se intenţionează construirea unui spital epidemic în Grigorescu

„Din iniţiativa unor oameni cunoscători ai realităţilor din ţara noastră, mai anii trecuţi s-a luat hotărârea construirii unui mare institut balneologic în Capitala Ardealului, care ar fi permis studierea apelor noastre minerale, fixându-şi în afară de aceasta un bogat program de activitate de cea mai mare însemnătate pentru cunoaşterea realităţilor ardelene şi pentru punerea în valoare a bogăţiilor lui din punct de vedere balneologic.

Ca urmare la aceasta, în 1930 s-a şi pus baze institutului balneologic şi anume pe un vast teren situat chiar la începutul străzii Grigorescu. Fundaţiile cari au costat suma de 8.000.000 şi cari se întind pe o mare suprafaţă, nu au putut vedea susţinând măreţul institut din cauza lipsei de fonduri cât şi din cauza lipsei de interes, arătată de anumite cercuri faţă de un institut de asemenea natură.

Intervin oamenii regimului interesaţi

Nu mare ne-a fost mirarea când mai lunile trecute un grup de medici interesaţi cari vor cu orice preţ să administreze un institut public de specialitate au lansat ideea, care a găsit oarecare credit la unii politicieni, de a se construi pe vechile fundaţii ale institutului balneologic, un spital epidemic care să deservească oraşul şi regiunea din jur.

Un asemenea plan susţinut şi de domnul dr. Titu Gane, secretar general al Ministerului Sănătăţii şi de domnul inspector general al sanitar Bariţiu, este cu totul inexplicabil. Clujul are un spital epidemic care se prezintă destul de bine şi căruia cu nu prea multe cheltuieli i s-ar putea face unele reparaţii absolut necesare. Sunt la Cluj alte necesităţi mult mai urgente cari, alături de unele considerente ce le vom arăta mai jos, pledează împotriva construirii unui spital epidemic în cartierul Grigorescu.

Cetăţenii protestează

Prima asociaţie care a protestat împotriva acestui lucru a fost acţiunea patriotică de sub conducerea domnului general în rezervă Dănilă Pop.

La scurt interval a urmat intervenţia proprietarilor de casă din Cluj al cărei preşedinte este domnul notar Cosma.

Această uniune a redactat mai multe memorii pe care le-a înaintat primăriei Camerei de industrie şi comerţ, Facultăţii de medicină etc. cari fiecare la rândul lor au cerut forurilor competente să nu construiască un spital epidemic în cartierul Grigorescu.

Motivele invocate sunt dintre cele mai interesante şi cât se poate de convingătoare. Un spital epidemic în cartierul Grigorescu, la cursul superior al Someşului, constituie un mare pericol pentru Cluj. Asemenea instituţii peste tot sunt construite la periferia oraşului şi în orice caz în cursul inferior al râurilor. Şcolile ce se găsesc în preajma spitalului ar fi serios ameninţate. Iar sicriile ce s-ar scoate zilnic de aici ar impresiona neplăcut populaţia care merge să se recreeze în grădina Bărnuţiu.

S-au depreciat imobilele

Dar partea care merită să fie subliniată din memoriu este aceia care arată cum ideea construirii unui spital epidemic în cartierul Grigorescu, a produs o adevărată panică şi a influenţat simţitor asupra valorii imobilelor din acest cartier românesc de vile, al Clujului.

Majoritatea proprietarilor de case îngroziţi de gândul că vor locui alături de un focar de infecţie au pus tăbliţe cu <<Casa aceasta este de vânzare>>, iar chiriaşii şi-au denunţat contractele.

Din cauza tuturor acestora Uniunea proprietarilor de case, ca de altfel şi Facultatea de medicină se ridică categoric împotriva construirii unui spital epidemic în cartierul Grigorescu şi cer ca peste fundaţiile proiectatului Institut balneologic să se ridice o clinică infantilă de care se simte foarte multă nevoie în oraşul nostru.

Credem că Ministerul Sănătăţii până în cele din urmă va aproba punctul de vedere al proprietarilor de casă şi a profesorilor de la Facultatea de Medicină din Cluj, dispunând ca în cartierul Grigorescu să se clădească o clinică infantilă şi nu un spital epidemic”. [„Patria”, Anul al XIX-lea, nr.148, Cluj, 9 iulie 1937].

Clujul de ieri estr rubrică permanentă a Clujinsider și ClujToday realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

four + 1 =