Obiceiul taxării şi suprataxării cetăţenilor pare să existe de mult în oraşul de pe malul Someşului, aşa cum de altfel ne-o arată şi un material publicat în anul 1922, în ziarul local „Gazeta Ardealului”.
„Primăria noastră ne-a dat, în zelul ei de a-şi spori veniturile, prilejul să vedem o serie de măsuri ingenioase, care au stârnit destule discuţiuni în jurul lor. Acum ni se aduce la cunoştinţă o nouă măsură a primăriei, care de data aceasta este şi hazlie.
Pentru sporirea veniturilor comunei vor fi puşi la o frumoasă contribuţie şi…câinii. Taxa de existenţă pe câini, care se cifra la 28 lei anual, se va ridica la 360 lei anual.
Faptul acesta ni se spune că a stârnit o vie agitaţie printre locuitorii de la periferia oraşului. Aceştia, în primul rând, se văd loviţi prin noua măsură a Primăriei, pentru că pentru prima oară se văd ameninţaţi de o taxă exagerată pentru câinii care le păzesc avutul, în vremurile noastre de hoţii şi jafuri, când câinii sunt cei mai siguri şi mai fideli păzitori.
Mai este de adăugat că măsura primăriei prevede ca noua taxă de 360 de lei pe un câine trebuie plătită şi retroactiv, pe un an în urmă.
Agitaţia populaţiei de la periferie, în jurul acestei chestiuni, o găsim pe deplin justificată. Mărturisim că, la început, când ni s-a adus la cunoştinţă noua măsură a primăriei, am crezut că edilii noştri vreau să facă dovadă de viul lor spirit de democraţie, dând o lovitură binemeritată luxoşilor şi aroganţilor căţelaşi care se răsfaţă în buduarele doamnelor noastre sensibile şi sentimentale, pe când confraţii lor zac în lanţuri, păzind uşile şi puţinul avut al stăpânilor lor, mai puţin atenţi şi delicaţi cu ei.
Asupra acestui lucru ne-am simţit datori să atragem atenţia primăriei şi să-i spunem că taxa de 360 de lei, pe un câine, nu este deloc democrată – cu toate că edilii noştri mai au încă timpul să revie”. [„Gazeta Ardealului”, Anul II, nr.21, Cluj, 31 ianuarie 1922]
Clujul de ieri este rubrica permanentă a Cluj Today și Cluj Insider realizată de istoricul Felix Ostrovschi.
