Măsurile de austeritate adoptate de Guvern la mijlocul anului trecut au avut un impact evident în evoluția economiei românești. Astfel, în trimestrul III al anului 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,2 la sută, comparativ cu trimestrul anterior.
Totuși, comparativ cu trimestrul III al anului 2024, PIB-ul a crescut cu 1,5 la sută în 2025, potrivit Mediafax. La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut, PIB-ul a crescut cu 0,9 la sută brut și cu 1,5 la sută pe seria ajutată sezonier.
La aproape două decenii de la momentul 1 ianuarie 2007, când s-a produs aderarea României la Uniunea Europeană, bilanțul economic arată o transformare radicală. De la o economie emergentă, marcată de discrepanțe uriașe, România a ajuns să fie una dintre cele mai dinamice piețe din regiune, deși provocările structurale rămân „călcâiul lui Ahile”.
Explozia valorică: De la 100 la peste 350 de miliarde de euro
În 2007, Produsul Intern Brut (PIB) al României se situa în jurul valorii de 120 de miliarde de euro. Astăzi, datele preliminare pentru finalul anului 2025 și proiecțiile pentru 2026 indică un PIB care a depășit pragul psihologic de 350 de miliarde de euro.
Această creștere nu este doar nominală. Puterea de cumpărare a românilor, exprimată prin PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPS), a urcat de la 40% din media UE în 2007, la peste 80% în prezent, mai mult decât în state precum Ungaria sau Grecia și în apropiere de Polonia.
Cele trei ere ale evoluției post-aderare
-
Boom-ul și Bust-ul (2007-2010): Primii ani au fost marcați de un optimism exuberant, tăiat brusc de criza financiară globală. România a învățat atunci lecția dură a deficitelor externe mari.
-
Deceniul Recuperării (2011-2021): O perioadă de creștere constantă, alimentată de consum și, treptat, de sectorul IT și cel auto. România a devenit „hub-ul” logistic al Europei de Sud-Est.
-
Era Rezilienței și a Fondurilor Europene (2022-2026): În ciuda șocurilor provocate de pandemie și de războiul de la graniță, economia a fost susținută masiv de PNRR și de Politica de Coeziune. Investițiile au început, în sfârșit, să ia locul consumului ca motor principal al PIB-ului.
Motoarele schimbării: serviciile și infrastructura
Dacă în 2007 agricultura încă avea o pondere disproporționată, astăzi sectorul serviciilor (în special IT&C) contribuie cu peste 60% la formarea PIB. Digitalizarea și industria automotive (Dacia și Ford) au transformat România dintr-o destinație de mână de lucru ieftină într-una de valoare adăugată medie.
Marile paradoxuri: Creștere fără dezvoltare echilibrată?
În ciuda cifrelor macroeconomice impresionante, jurnaliștii economici subliniază constant „cele două Românii”. În timp ce Bucureștiul a depășit media multor capitale europene (precum Madrid sau Berlin) ca PIB per capita raportat la puterea de cumpărare, județe precum Vaslui sau Teleorman au stagnat.
Mai mult, anul 2026 găsește România în fața unei presiuni fiscale imense. Deficitul bugetar rămâne „oaia neagră”, ceea ce amenință să încetinească ritmul de creștere dacă reformele asumate prin PNRR nu sunt implementate riguros.
