Majorarea agresivă a tarifelor vamale, anunțată recent de administrația Trump, aduce o schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani, rata efectivă a tarifelor pe importuri crescând de aproape zece ori, de la 2,3% la un nivel record de 22-23%. Această decizie fără precedent pentru comerțul mondial va avea, cu siguranță, un impact major asupra economiilor vizate, dar și asupra economiei SUA, precum și asupra schimburilor comerciale mondiale, consideră analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„Tarifele vamale, în general, slăbesc performanța economică, atât în țările asupra cărora se introduc aceste tarife, cât și în țara care introduce tarifele respective. Bilanțul final al creșterii barierelor comerțului internațional este întotdeauna unul negativ, întrebarea fiind doar «cine pierde mai puțin?». Un prim efect direct al introducerii tarifelor de către administrația Trump se va manifesta cel mai probabil în presiuni inflaționiste în SUA, tarifele vamale aplicate fiind reflectate în mod direct în creșterea prețului final al produselor importate și astfel a nivelului inflației”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.
”Facultatea noastră pune la dispoziția antreprenorilor și autorităților informații și analize pertinente pentru a le da acestora posibilitatea să să adopte politici publice și strategii potrivite pentru a a se adapta la schimbările care petrec în mediul economic”, a declarat decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Răzvan Mustață.
Apoi, adaugă economiștii RoEM, produsele fabricate în SUA se pot scumpi dacă sunt bazate pe materii prime și componente importate. Pentru a lua în considerare scenariul substituirii importurilor cu producția proprie, este nevoie de o perioadă mai lungă de timp, ceea ce, pe termen scurt, va determina o scădere directă a ritmului de creștere a PIB-ului american. PIB-ul Statelor Unite va avea de suferit și pe termen mai lung, chiar dacă lanțurile de aprovizionare globale se vor adapta noului context. Eficiența medie a producătorilor din SUA va scădea, concurența pe piața internă devenind mai slabă odată cu introducerea tarifelor vamale pe importuri.
Pe de altă parte, susțin analiștii RoEM, ”produsele exportate de către UE în SUA devin și ele mai puțin competitive (noile tarife majorând direct prețul acestora pe piața americană), ceea ce va reduce brusc volumul de producție în UE. Mai mult, neavând posibilitatea să se extindă pe piața din SUA, o parte dintre cele mai productive firme ale UE vor avea de suferit, diminuând astfel eficiența medie a producătorilor europeni”.
Iar scăderea exporturilor și scăderea eficienței producției în țările UE se va reflecta, spun economiștii RoEM, într-o încetinire a creșterii economice, în contextul în care industria europeană trecea deja, înaintea introducerii acestor tarife, printr-o perioadă dificilă, aproape de stagnare.
Ieri, președintele Trump a anunțat tarife vamale agresive: pe lângă tarifele vamale de 10% aplicabile oricărui produs importat în SUA (indiferent de sursă), mai multe țări ale lumii vor avea tarife majorate, printre care și toate statele membre ale UE care vor fi tarifate cu 20% pentru produsele comercializate în relația cu Statele Unite. Aceste măsuri vin după ce, pe parcursul ultimelor două luni, noua administrație americană a impus tarife vamale de 25% pentru toate automobilele importate în SUA, precum și pentru produsele de oțel și aluminiu. Într-o manieră similară, tarife de 10%, majorate ulterior la 20%, au fost impuse pentru importurile din China, respectiv 25% pentru importurile din Canada și Mexic (suspendate temporar în februarie, dar reintroduse cu ocazia anunțului major din aprilie).
Analizând structura comerțului extern al României, analiștii RoEM precizează că SUA reprezintă doar 2,34% din totalul comerțului extern al țării, care include atât exporturile, cât și importurile. Invers, situația este similară, România având o pondere de doar 0,10% din totalul comerțului extern al SUA. Totuși, avertizează aceștia, ”concluzia că aceste tarife vamale vor avea un impact nesemnificativ asupra economiei României este una eronată”.
Ponderea mai mică de 2,34% se explică și prin faptul că, în statele membre UE, comerțul extern include și comerțul între țările UE, pe când în SUA, comerțul dintre diferite state nu contribuie la mărimea totală a comerțului extern. Astfel, explică analiștii RoEM, la nivelul întregii UE, ponderea SUA în comerțul extern este mai ridicată, de 7,1%, țările din vestul Europei având o relație comercială mai semnificativă cu SUA.
Analiștii RoEM consideră că această pondere este însă mult mai mare în practică, dacă eliminăm din ecuație comerțul efectuat între țările UE, SUA fiind, de exemplu, cel mai mare partener de export al țărilor UE în spațiul extracomunitar. În România, care este strâns legată prin lanțurile de aprovizionare la economiile mari ale UE, tarifele vamale introduse vor avea un impact negativ indirect asupra economiei țării. De exemplu, cel mai exportat produs din Germania către SUA sunt autovehiculele și componentele auto, competitivitatea acestora având de suferit din cauza noilor tarife vamale, iar impactul se va resimți și în industria componentelor auto din România, furnizori ai companiilor de producție germane.
Despre Romanian Economic Monitor
Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România.
Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.
