Consiliul Judeţean Cluj a demarat ample lucrări de întreţinere curentă şi periodică pe drumul județean DJ 109D (DJ 109C)– Săcălaia – Sic – Coasta – Vișea – Jucu de Sus. Este vizat, astfel, un sector de drum în lungime de peste 32 de kilometri, cuprins între pozițiile kilometrice 0+000 și 32+210, potrivit ClujToday.ro.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Drumul județean 109D facilitează accesul la mai multe obiective de mare interes turistic din zona estică a județului precum Mănăstirea Nicula, Lacul Știucilor de la Săcălaia sau Rezervația naturală Stufărișurile de la Sic, cunoscută și ca Delta Clujului sau Delta Ardealului. De asemenea, acesta conectează localitățile situate pe traseul drumului la rețeaua majoră de transport, inclusiv DN 1C, preluând o parte din fluxul auto din zona Gherla și localitățile rurale adiacente și oferind o rută alternativă spre zona metropolitană Cluj-Napoca, fără a aglomera exclusiv drumul național principal”.
Operațiunile constau în întreținerea părții carosabile și a îmbrăcăminții asfaltice prin frezarea zonelor de carosabil deteriorate, plombarea gropilor, tratarea burdușirilor și a tasărilor și colmatarea rosturilor, aducerea la profil a acostamentelor și completarea acestora cu piatră spartă în amestec optimal, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
De asemenea, constructorii realizează asigurarea scurgerii apelor din zona drumului prin curățarea și desfundarea șanțurilor și a rigolelor, asigurarea esteticii rutiere prin tăierea lăstărișului și a vegetației din vecinătatea drumului, înlocuirea și prelungirea de podețe, refacerea timpanelor la podețe, reprofilarea drumurilor laterale cu adaos de material și cilindrare, montarea de borne kilometrice, precum și înlocuirea parapetelor deteriorate și a elementelor de capăt și montarea de butoni și plăcuțe reflectorizante pentru stâlpi și parapete.
În această etapă sunt executate lucrări de tratare a burdușirilor și a tasărilor.
Practic, cu ajutorul lucrărilor la infrastructură, turismul local poate înflori, spun specialiștii în dezvoltare rurală.
La doar 40 de kilometri de municipiul Cluj-Napoca, comuna Sic reprezintă o adevărată comoară etno-culturală și peisagistică a județului Cluj. Renumită istoric pentru fostele sale exploatări de sare, dar mai ales pentru conservarea aproape intactă a portului popular, a muzicii și a arhitecturii tradiționale maghiare, micul sat de pe Valea Fizeșului trece în ultimii ani printr-un proces fascinant de transformare și devine un punct de atracție major pe harta turismului rural și ecologic din Transilvania.
Unicitatea locului: De la opulența sării la tezaurul cultural
Sic nu este un sat ardelean obișnuit. Cu un trecut urban în Evul Mediu — statut obținut datorită bogatelor zăcăminte de sare —, localitatea și-a păstrat un caracter arhitectural și comunitar distinct.
După închiderea ocnelor de sare, comunitatea s-a repliat spre agricultură și meșteșuguri, iar izolarea relativă de marile artere de trafic a conservat un patrimoniu imaterial neprețuit. Sicul este recunoscut la nivel european de către etnologi pentru comunitatea sa care poartă și astăzi, la sărbători, costumul popular tradițional (dominat de culorile roșu și negru), dar și pentru Școala de Dans din Sic, care a alimentat fenomenul internațional Táncház (Casa Dansului).
Repere tehnice și turistice ale comunei
Pentru călătorul care descoperă Sicul, comuna oferă un pachet diversificat de atracții ce îmbină natura, istoria și cultura locală:
| Obiectiv / Atracție | Descriere și specific |
| Stufărișurile de la Sic | Rezervație naturală protejată; stufăriș compact străbătut de o punte ecologică din lemn de peste 1 km |
| Biserica Reformată-Calvină | Monument istoric din secolul al XIII-lea, construit în stil gotic, cu ziduri fortificate |
| Muzeul Dansului (Táncház Múzeum) | Colecție impresionantă de cizme tradiționale, costume populare și instrumente muzicale |
| Muzeul Sării și fostele ocne | Vestigii istorice ale exploatării minereului de sare care a dat numele și gloria medievală a micii așezări |
Pilonii dezvoltării turistice recente
Dezvoltarea turistică a comunei Sic se bazează pe o sinergie între inițiativa privată, sprijinul administrației locale și interesul crescut al turiștilor pentru destinații autentice.
1. Puntea de lemn și turismul de natură
Adevăratul catalizator al turismului de masă din ultimul deceniu îl constituie Stufărișurile de la Sic, supranumite și „Delta din Ardeal”. Amenajarea unei punți lungi din lemn ce străbate ecosistemul de stuf până la turnurile de observație a transformat locul într-una dintre cele mai fotografiate destinații de weekend din județul Cluj. Mii de turiști, pasionați de birdwatching și fotografi vizitează rezervația în fiecare sezon.
2. Ecoturismul integrat cu Săcălaia
Apropierea de Lacul Știucilor din Săcălaia creează un micro-circuit turistic ideal. Turiștii pot combina vizitarea stufărișului și a bisericii fortificate din Sic cu o partidă de pescuit sau o plimbare cu barca pe Lacul Știucilor, făcând din Valea Fizeșului o zonă de referință pentru turismul verde.
3. Agroturismul și conservarea caselor tradiționale
Tot mai mulți localnici și investitori au început să restaureze casele vechi din lemn și piatră, pe care le transformă în spații de cazare rustice. Turiștii străini, în special din Ungaria, Europa de Vest și Japonia, vin la Sic atrași de bucătăria tradițională, atelierul de cizmărie, serile de dans popular și atmosfera nealterată de ritmul modern.
Oportunități și provocări pentru viitor
Deși ritmul de creștere al numărului de vizitatori este încurajator, dezvoltarea durabilă a comunei Sic depinde de gestionarea responsabilă a resurselor:
| Oportunități de dezvoltare | Provocări de gestionat |
| Puncte gastronomice locale (rețete din pește, gomboți, preparate tradiționale) | Evitarea turismului agresiv care ar putea altera liniștea rezervației naturale |
| Amenajarea de trasee de cicloturism conectate la Gherla și Fizeșu Gherlii | Creșterea capacității de cazare fără afectarea stilului arhitectural local |
| Organizarea de festivaluri tematice de folclor și meșteșuguri | Necesitatea extinderii infrastructurii de parcare și facilități sanitare |
Un model de succes pentru satul ardelean
Comuna Sic demonstrează că identitatea culturală și resursele naturale pot deveni motoare reale de dezvoltare economică. Prin păstrarea cu mândrie a tradițiilor și prin valorificarea inteligentă a stufărișului unic în regiune, Sicul a reușit să treacă de la statutul de simplu sat istoric la cel de destinație turistică vibrantă, unde trecutul medieval și natura sălbatică își dau întâlnire în cel mai armonios mod cu putință.
Aeroportul Internațional Cluj a atins pragul de 2 milioane de pasageri în 2026 mai repede ca în 2025
