Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a desfășurat, în luna mai, lucrări de combatere a omizilor defoliatoare pe o suprafață totală de 2.789 hectare. Lucrările au fost efectuate pe o suprafață de 1.404 hectare fond forestier la Direcția Silvică Ialomița, 887 hectare la Direcția Silvică Giurgiu, 367 hectare la Direcția Silvică Călărași și 131 hectare administrate de Direcția Silvică Ilfov.
În urma prognozelor realizate dar și a verificărilor în teren efectuate de specialiștii Romsilva, au fost identificate mai multe specii de omizi defoliatoare într-o proporție care a impus efectuarea lucrărilor.
Aceste intervenții au fost necesare pentru protejarea pădurilor de foioase aflate în administrarea regiei și au avut ca scop prevenirea unei potențiale calamitări a acestora.
Pentru combaterea omizilor defoliatoare, Romsilva a utilizat un insecticid biologic pe bază de bacterii care acționează selectiv asupra larvelor dăunătorilor, fără a afecta sănătatea oamenilor, vegetația forestieră sau fauna sălbatică din pădurile tratate.
Aplicarea insecticidului s-a realizat cu ajutorul avioanelor utilitare.
Astfel de lucrări au fost efectuate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și anul trecut, pe o suprafață cumulată de 7.088 de hectare fond forestier la direcțiile silvice Giurgiu, Ialomița și Călărași.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare fond forestier proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru 1,1 milioane hectare păduri aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.
Toate pădurile aflate în proprietatea publică a statului beneficiază de certificarea managementului forestier conform celor mai exigente standarde internaționale.
În ultimii zece ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, colosul care administrează aproape jumătate din fondul forestier al României, a trecut printr-o metamorfoză profundă. De la o instituție percepută adesea ca un stat în stat, marcată de scandaluri de tăieri ilegale, regia a evoluat spre o entitate aflată sub o supraveghere publică fără precedent, forțată să echilibreze profitul economic cu protecția biodiversității.
Evoluția Romsilva între 2016 și 2026 oglindește tensiunile unei societăți românești tot mai conștiente de valoarea mediului. Dacă în urmă cu un deceniu discuțiile se purtau în principal despre metri cubi de masă lemnoasă recoltați, astăzi agenda este dominată de stocarea carbonului, parcuri naționale și digitalizarea trasabilității lemnului.
1. Era digitalizării: De la „pix pe hârtie” la monitorizarea prin satelit
Cea mai mare schimbare tehnologică din ultimul deceniu a fost implementarea și rafinarea sistemului SUMAL. Dacă în 2016 sistemul era încă în faze incipiente și ușor de fentat, versiunile ulterioare (SUMAL 2.0 și evoluțiile sale spre 2026) au transformat modul în care Romsilva raportează tăierile.
-
Trasabilitate în timp real: Introducerea obligativității fotografiilor pentru fiecare aviz de transport și monitorizarea GPS a camioanelor au redus semnificativ spațiul de manevră pentru „lemnul gri”.
-
Hărți satelitare: Colaborarea cu agențiile europene pentru utilizarea imaginilor prin satelit a permis Romsilva să detecteze rapid tăierile neautorizate sau fenomenele de uscare prematură a pădurilor cauzate de schimbările climatice.
2. Tensiunea dintre profit și conservare
Romsilva este o regie autonomă care trebuie să se autofinanțeze, ceea ce a creat o tensiune istorică: nevoia de a tăia lemn pentru a plăti salariile celor peste 15.000 de angajați versus datoria de a proteja pădurile virgine.
Evoluția cifrelor cheie (estimări pe ultimul deceniu):
| Indicator | Situația în 2016 | Situația în 2026 |
| Volum masă lemnoasă recoltat | ~9 milioane mc/an | ~8,5 milioane mc/an (cu accent pe igienizare) |
| Suprafață certificată FSC | În expansiune | Aproape 100% din fondul de stat |
| Venituri din servicii ecosistemice | Neglijabile | Ponderea crește prin turism și credite de carbon |
3. Scandalurile de corupție și reforma administrativă
Ultimul deceniu nu a fost lipsit de turbulențe. Romsilva a fost centrul unor investigații jurnalistice răsunătoare (precum cele realizate de „Recorder” sau „România, te iubesc!”), care au scos la iveală politizarea excesivă a funcțiilor de conducere din direcțiile silvice.
Presiunea publică și condiționalitățile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au forțat însă o restructurare. În ultimii ani, a existat un accent mai mare pe selecția managerială pe criterii de performanță, deși criticii susțin că influența politică rămâne o provocare „endemică” în ramura silvică.
4. Provocarea climatică: De la exploatare la adaptare
În perioada 2020-2026, Romsilva a trebuit să facă față unei realități noi: uscarea în masă a unor specii (în special molidul) din cauza secetelor prelungite și a atacurilor de ipide. Regia a început să schimbe strategia de regenerare și înlocuiește monoculturile de rășinoase cu păduri mixte, mult mai rezistente la noile condiții climatice.
De asemenea, administrarea celor 22 de parcuri naționale și naturale a devenit o temă centrală. Dezbaterea care privește „non-intervenția” (lăsarea naturii să își urmeze cursul fără tăieri) a dus la extinderea zonelor de protecție integrală, o decizie lăudată de activiști, dar privită cu prudență de industria mobilei.
5. Romsilva în 2026: Dincolo de lemn
Astăzi, Romsilva încearcă să își diversifice veniturile. Turismul sustenabil în parcurile naționale, valorificarea fructelor de pădure și a plantelor medicinale, dar mai ales rolul pădurii ca „rezervor de oxigen” au devenit priorități. Regia nu mai este doar un „tăietor de lemne”, ci un administrator de capital natural într-un context european unde biodiversitatea este noua monedă de schimb.
Delegație din Raionul Hâncești, în vizită oficială la Consiliul Județean Clu
