Enevo și Kraftfeld semnează contractul pentru un proiect de stocare în baterii de 220 MWh

Trimite și altora

Enevo Group și Kraftfeld au semnat contractul pentru construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) cu o putere de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, la Drăgănești-Olt, în județul Olt, România. Proiectul include și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune. Contractul a fost semnat în cadrul Intersolar Europe 2026. Kraftfeld este proprietarul proiectului, iar Enevo Group va avea rolul de contractor EPC, responsabil de proiectarea, achiziția și construcția la cheie a sistemului BESS și a stației de înaltă tensiune aferente.

Sistemul va avea o putere nominală de descărcare de 110 MW și o capacitate de 220 MWh, ceea ce îi va permite să stocheze și să livreze energie electrică în funcție de semnalele pieței și de nevoile operaționale ale Sistemului Energetic Național. Lucrările de construcție sunt programate să înceapă în trimestrul al treilea din 2026, iar punerea în funcțiune și intrarea în operare comercială sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Proiectul de la Drăgănești-Olt consolidează poziția ENEVO Group ca partener EPC pentru sistemele de stocare a energiei în baterii de mare capacitate din România. Acesta se adaugă unui portofoliu care depășește acum 1 GWh și include proiecte de stocare aflate în execuție sau deja operaționale. Pe măsură ce nevoia de echilibrare și flexibilitate a rețelei crește, odată cu extinderea capacităților de producție din surse regenerabile, ENEVO Group continuă să dezvolte capabilitățile tehnice și experiența necesare pentru livrarea proiectelor de infrastructură pentru energie regenerabilă de mare anvergură, în România și în regiune.

„Proiectele de această amploare sunt posibile doar prin parteneriate solide, prin încredere și printr-o viziune comună asupra unui viitor mai sustenabil și mai sigur din punct de vedere energetic”, a declarat Ben Salm-Reifferscheidt, director al Kraftfeld.

„Stocarea energiei nu mai este opțională, ci reprezintă un element esențial pentru construirea unui sistem energetic rezilient (n.r – rezistent( și decarbonizat. Prin acest proiect, continuăm să ne extindem portofoliul BESS și să demonstrăm că putem livra integral proiecte complexe de infrastructură de stocare complexă și de mare capacitate. Suntem mândri să sprijinim Kraftfeld în implementarea acestui proiect și să contribuim la o rețea electrică mai stabilă și mai flexibilă în România”, a declarat Eduard Meiloiu, vicepreședinte al Enevo Group.

Enevo Group este o companie integrată de infrastructură energetică, care livrează servicii și proiecte la cheie pe piețele europene și în Orientul Mijlociu. Cu experiență care acoperă dezvoltarea de proiecte, ingineria, achizițiile și construcția, managementul activelor și soluțiile pentru preluarea și valorificarea energiei produse, compania oferă sprijin complet pentru proiecte de energie regenerabilă. Prin modelul său de ecosistem colaborativ, Enevo Group lucrează cu dezvoltatori, investitori și operatori de utilități pentru a accelera implementarea infrastructurii energetice sustenabile.

Kraftfeld este un dezvoltator, investitor și administrator de active în domeniul energiei regenerabile, cu sediul la Viena, axat pe proiecte fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) de mare capacitate în Europa Centrală și de Est. Prin birourile sale din Viena, București și Budapesta, compania dezvoltă, finanțează și operează infrastructură de energie regenerabilă de mare anvergură, care contribuie la tranziția energetică și la securitatea energetică a Europei.

Tranziția României către o economie verde a intrat într-o nouă etapă tehnologică. Dacă prima parte a deceniului a fost caracterizată de o cursă accelerată pentru instalarea de panouri fotovoltaice și turbine eoliene, ultimii cinci ani au scos la iveală o vulnerabilitate majoră: intermitența producției. Răspunsul sistemului energetic a fost dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare a energiei în baterii (BESS – Battery Energy Storage Systems), un sector care a trecut de la stadiul de proiect pilot la cel de pilon de stabilitate pentru Sistemul Energetic Național (SEN).

Între anii 2021 și 2026, capacitatea instalată de stocare din România a cunoscut o creștere exponențială, stimulată de finanțările masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de flexibilizarea legislației de către ANRE și de interesul major al marilor dezvoltatori privați de a-și proteja investițiile de prețurile negative din piață.

Cinci ani de expansiune: De la megawați la gigawați

În anul 2021, conceptul de stocare în baterii la scară industrială era aproape inexistent în România, iar SEN se baza preponderent pe hidrocentrale pentru echilibrare rapidă. Până în 2026, harta energetică s-a schimbat radical, iar marile parcuri hibride (solar/eolian + baterii) au devenit noul standard în industrie.

Conform datelor centralizate din rapoartele oficiale ale Transelectrica și ale Ministerului Energiei, evoluția capacității totale de stocare operaționale (exprimată în megawați – MW putere și megawați-oră – MWh capacitate de stocare) se prezintă astfel:

Anul Capacitate de stocare instalată (MW) Energie totală stocabilă (MWh) Principalul motor de creștere
2021 12 MW 24 MWh Proiecte pilot private (ex. Megasol)
2022 35 MW 70 MWh Primele stocări industriale integrate în parcuri eoliene
2023 80 MW 165 MWh Modificări legislative; startul apelurilor PNRR
2024 240 MW 480 MWh Punerea în funcțiune a primelor proiecte mari finanțate prin PNRR
2025 610 MW 1.250 MWh Explozia stocării la nivel de prosumatori și în proiecte utilitare mari
2026 (Prezent) 1.150 MW 2.400 MWh Proiecte hibride gigant operaționale în Dobrogea și Banat

Sursa: Sinteză realizată pe baza datelor publice ale Transelectrica și Ministerului Energiei.

Repartizarea pe surse: Cine stochează energia în România?

Sectorul stocării nu mai este dominat exclusiv de marii producători. În 2026, piața este puternic stratificată, cu trei paliere majore: proiectele mari conectate direct la rețeaua de transport (Utility-scale), stocarea comercială (fabrici, centre logistice) și segmentul prosumatorilor rezidențiali, impulsionat de programe guvernamentale și de obligativitatea tehnică de a stabiliza rețelele locale de distribuție.

Structura actuală a capacităților de stocare funcționale la mijlocul anului 2026 este detaliată în tabelul următor:

Segment de piață Capacitate estimată (MWh) Pondre în total piață Tehnologie predominantă
Proiecte Utilitare Mari (Utility-scale) 1.560 MWh 65% LFP (Litiu-Fier-Fosfat) la scară mare
Industrial & Comercial (C&I) 480 MWh 20% Baterii containerizate Litiu-Ion
Rezidențial (Prosumatori) 360 MWh 15% Baterii modulare de joasă/înaltă tensiune
TOTAL 2.400 MWh 100%

Factorii cheie ai transformării

Transformarea accelerată a acestui sector a fost determinată de un amestec de presiuni economice și oportunități legislative:

  • Finanțarea prin PNRR: Schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Energiei au asigurat cofinanțări substanțiale pentru achiziția de instalații de stocare, ceea ce reduce semnificativ perioada de amortizare pentru investitori.

  • Fenomenul prețurilor negative: Creșterea masivă a capacităților fotovoltaice a dus, în intervalele din mijlocul zilelor însorite, la prăbușirea prețurilor energiei pe bursa OPCOM, uneori sub pragul de zero euro. Producătorii au fost forțați să instaleze baterii pentru a stoca energia ieftină și a o vinde seara, în orele de vârf de consum, când prețurile sunt maxime.

  • Echilibrarea sistemului: Transelectrica a atras atenția în mod repetat asupra limitelor tehnice de preluare a energiei verzi fără stocare. Introducerea bateriilor a redus considerabil costurile cu serviciile de sistem și riscul de deconectare forțată a parcurilor regenerabile.

Provocările pieței în 2026

În ciuda atingerii bornei istorice de peste 1 GW putere instalată în baterii, sectorul se confruntă încă cu provocări legate de timpii de livrare ai echipamentelor globale și de adaptarea rețelelor de distribuție de joasă tensiune, care resimt presiunea prosumatorilor. Totuși, dinamica ultimilor cinci ani demonstrează că stocarea nu mai este privită ca un accesoriu opțional, ci ca o componentă obligatorie pentru securitatea energetică a României moderne.

Se repară gropile de pe drumul județean ce duce către Ciubanca

Comments

comments

Nu sunt comentarii