Un studiu recent publicat de cercetătorul Radu Drăgulescu, din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, oferă o perspectivă inedită asupra modului în care mass-media din România a modelat percepția publică privind conflictul ruso-ucrainean. Analiza, bazată pe un volum masiv de date (corpus lingvistic), arată o evoluție clară a narativelor: de la empatia totală din primele luni ale invaziei, la un discurs axat pe costuri, riscuri și securitate energetică.
Cercetarea, intitulată „A Corpus-Assisted Analysis of Discursive Construction of Socio-Economic Issues Concerning Romania and Ukraine in Romanian News”, face parte din proiectul european CORECON, finanțat prin instrumentul NextGenerationEU. Autorul a analizat articole publicate între 2022 și 2024 în principalele publicații de știri din România (precum Adevărul, Digi24, HotNews sau Libertatea), cu instrumente avansate de lingvistică pentru a identifica strategii de manipulare și framing.
Unul dintre cele mai importante aspecte identificate este schimbarea de paradigmă în reflectarea crizei refugiaților. Studiul arată că, în timp ce în 2022 discursul era dominat de solidaritate umanitară (apel la pathos), de la mijlocul anului 2023 s-a produs o tranziție către o „raționalizare economică” (apel la logos).
Refugiații au început să fie prezentați mai degrabă ca o presiune asupra serviciilor sociale și a bugetului de stat, iar presa a trecut de la imaginea de victime ce trebuie ajutate la cea de „povară” sistemică. Interesant este însă faptul că presa a preferat termenul de „refugiat” (481 mențiuni) în detrimentul celui de „imigrant” (doar 15 mențiuni), ceea ce oferă ucrainenilor o legitimitate socială mai mare pentru protecție.
În ceea ce privește temele economice, studiul evidențiază un discurs dual. Ucraina este poziționată simultan ca un partener strategic pentru infrastructură și tranzit (în special pentru cereale și energie), dar și ca un factor de risc din cauza volatilității sale geopolitice.
Presa a utilizat frecvent metafore de conflict, precum „bătălia pentru resurse” sau „lupta cu criza energetică”, pentru a încadra problemele economice într-un limbaj marțial, care subliniază necesitatea reducerii dependenței față de gazul rusesc.
Analiza atrage atenția asupra unei asimetrii de putere: spațiul mediatic este dominat de vocile politicienilor români și ale oficialilor internaționali (NATO, UE), în timp ce vocile refugiaților ucraineni sunt aproape absente. Se vorbește frecvent despre ei, dar rareori cu ei.
De asemenea, folosirea pronumelor creează dihotomii de tipul „noi” (românii care ajută) versus „ei” (beneficiarii ajutorului), ceea ce reflectă tensiuni latente între datoria morală și resentimentele economice emergente pe măsură ce oboseala publică a crescut.
Studiul demonstrează că mass-media nu doar raportează fapte, ci construiește activ realități sociale. Evoluția de la solidaritate fermă la un discurs de „securitizare” și prudență reflectă modul în care limbajul este utilizat pentru a legitima decizii politice și pentru a redefini interesul național în contexte de criză.
Pentru cei interesați de detaliile metodologice și rezultatele complete, studiul a fost publicat în revista Transilvania (nr. 12/2025).
Prezentul articol / material a fost publicat cu finanțare din programul„PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”, în cadrul proiectului „Centrul de orientare în cariera de cercetător – Regiunea Centru” – COCerc, PNRR-III-C9-2022 – I10 / 7 /16.11.2023. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Drumul județean Cornești – Oșorhel vizat de lucrări, în următoarele 2 săptămâni
