Promisiunea celei de-a patra revoluții industriale, sau Industria 4.0 (I4.0), a fost adesea descrisă ca o transformare completă și revoluționară a sectorului producției. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează că, în practică, se conturează o traiectorie mai graduală, „evolutivă”. Un studiu publicat în Journal of Manufacturing Technology Management de Krisztina Demeter, Levente Szász, Béla-Gergely Rácz și Lehel-Zoltán Győrfy contestă ideea unei schimbări radicale, exclusiv digitale, investigând modul în care noile tehnologii I4.0 sunt combinate în realitate cu sistemele de producție tradiționale existente.
Cercetarea, care a cuprins 165 de fabrici din 11 țări, a constatat că, în loc să înlocuiască vechile tehnologii, instrumentele I4.0 sunt combinate cu acestea. Această constatare susține teoria complementarității, care postulează că îmbinarea tehnologiilor poate crea o îmbunătățire a performanței mai mare decât cea pe care tehnologiile ar putea-o realiza individual. Descifrarea pachetelor tehnologice Studiul a derivat empiric trei pachete tehnologice distincte utilizate de companiile de producție:
Tehnologii de bază: Acest pachet include tehnologii fizice de producție de bază, cum ar fi mașinile cu comandă numerică computerizată (CNC), sistemele de producție flexibile (FMS) și producția aditivă (imprimarea 3D). Deși acestea sunt esențiale pentru a rămâne competitive, studiul a constatat că nu sunt suficiente pentru a rămâne competitive.
Acest lucru sugerează că au devenit tehnologii de calificare – necesare pentru a fi în joc, dar insuficiente pentru a-l câștiga.
Tehnologii bazate pe date: acest grup cuprinde sisteme de generare și prelucrare a datelor, cum ar fi planificarea resurselor de producție (MRP II)/planificarea resurselor întreprinderii (ERP), identificarea automată (RFID) și aplicațiile TIC inteligente. Aceste tehnologii au o relație pozitivă puternică cu tehnologiile de bază, ceea ce indică faptul că mai întâi companiile trebuie să își stabilească sistemele fizice de producție înainte de a putea colecta și utiliza în mod eficient datele din acestea. Interesant este faptul că cercetarea arată că aceste tehnologii pot afecta inițial performanța costurilor unei companii. Acest lucru se datorează probabil complexității și costului ridicat al implementării și întreținerii acestor sisteme, care necesită experți ICT și specialiști în date suplimentari.
Automatizare și robotizare: acest pachet se concentrează pe tehnologii care automatizează procesele fizice, inclusiv roboți industriali și sisteme automatizate de stocare și recuperare a materialelor. Dintre cele trei pachete, acesta a fost singurul care a avut un impact imediat și pozitiv asupra eficienței costurilor. Cu toate acestea, s-a constatat că acest avantaj în ceea ce privește costurile era semnificativ aproape exclusiv pentru unitățile de producție mari, nu și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Acest lucru evidențiază faptul că randamentul economic al automatizării este cel mai pronunțat în medii cu o scară de producție substanțială, unde poate înlocui sau completa direct munca umană.
Lipsa unei descoperiri „revoluționare”
Concluziile studiului contrazic în mod direct ideea că I4.0 este o revoluție tehnologică de sine stătătoare. Analiza a arătat că tehnologiile I4.0, precum producția avansată (AMT) și aplicațiile TIC „inteligente”, nu constituie un factor distinct, ci sunt integrate în pachetele tehnologice existente. Acest lucru sugerează că întreprinderile nu construiesc de la zero fabrici pur inteligente și digitale. În schimb, ele integrează noul cu vechiul, o abordare pe care autorii o consideră mai realistă și mai practică pentru implementarea tehnologiilor emergente.
Cercetarea a constatat, de asemenea, că, chiar și cu aceste pachete, nu existau dovezi solide ale unui randament financiar imediat al investiției. Legătura dintre îmbunătățirea performanței operaționale și performanța mai bună a afacerii (cum ar fi creșterea vânzărilor sau a profitabilității) era pozitivă, dar slabă. Acest lucru implică faptul că poate dura mult timp până când se vor obține toate beneficiile financiare ale investițiilor în tehnologie.
Pentru întreprinderi, concluzia cheie este necesitatea unei perspective strategice pe termen lung. Studiul recomandă companiilor să nu se aștepte la un randament rapid al investițiilor în tehnologii de bază și bazate pe date. Deși acestea sunt necesare pentru a rămâne pe piață, ele nu vor oferi neapărat un avantaj competitiv. Cu toate acestea, investițiile în automatizare și robotizare pot genera rapid avantaje în ceea ce privește costurile, în special pentru firmele mai mari.
Autorii recunosc că studiul lor are limitări, inclusiv concentrarea pe o perioadă specifică (2016-2017) și măsurarea la nivel înalt a tehnologiilor. Ei sugerează că cercetările viitoare ar trebui să exploreze dacă efectele asupra performanței acestor pachete tehnologice s-au schimbat în anii care au trecut de la colectarea datelor. De asemenea, sunt necesare investigații suplimentare cu privire la „cazurile de utilizare” specifice ale tehnologiilor individuale și la modul în care factorii din afara tehnologiei în sine, cum ar fi elementul uman, influențează succesul proiectelor I4.0.
Rezultatele acestui studiu sunt promovate de UBB Core, Centrul de orientare profesională pentru cercetători al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România.
