Anul 2025 a adus un nou record în privința numărului de turiști. Cea mai mare creștere este înregistrată în privința numărului de turiști străini. În acest an, numărul de turiști ar urma să fie mai mare cu câteva mii față de anul 2024, potrivit Direcției Județene de Statistică. Această estimare este confirmată și de datele Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Pentru prima dată în istorie, numărul de pasageri transportați de pe aeroportul clujean a atins pragul de 3,5 milioane.
Turismul din Cluj are trei piloni principali. Este vorba de turismul festivalier, care se bazează pe evenimente precum Untold, Electric Castle, TIFF sau Jazz in the Park, de turismul medical și de turismul de afaceri. Însă, în ultimii ani, a crescut foarte mult turismul gastronomic, spune reprezentanta unei agenții de turism, Simona Bartiș.
În 2024, pentru prima dată, numărul total de turiști din județul Cluj a depășit o jumătate de milion de persoane. În acest an va exista o ușoară creștere. Estimarea este confirmată și de datele Aeroportului Internațional Cluj-Napoca, ce a depășit deja pragul de 3.000.000 de pasageri, spune directorul aeroportului, David Ciceo.
În primele șapte luni ale anului, în județul Cluj, au fost înregistrați aproape 375.000 de turiști. Dintre aceștia, peste 80.000 au fost turiști străini. Numărul lor este cu 11,4 la sută mai mare decât în perioada similară din 2024.
La finalul primelor 11 luni din 2025, în județul Cluj fuseseră înregistrați 626.000 de turiști, în creștere cu 0,9 la sută față de aceeași perioadă din 2024. Din numărul total de turiști, 21,5 la sută era cifra turiștilor străini. În condițiile în care turismul intern a scăzut din cauza măsurilor de austeritate luate de Guvern, care a anulat în multe instituții eliberarea de tichete de vacanță, această scădere a fost compensată de creșterea numărului de turiști străini. La finalul lui noiembrie 2025, aceștia fuseseră cu 10,4 la sută mai mulți decât în perioada similară din 2024.
În urmă cu trei decenii, județul Cluj era, pentru majoritatea călătorilor, doar o barieră geografică necesară în drumul spre stațiunile montane ale Apusenilor sau o escală scurtă pentru afaceri. În februarie 2026, Clujul s-a metamorfozat într-un „hub” turistic multifuncțional, unde festivalurile de talie mondială, turismul medical de elită și peisajele arhaice coexistă într-un ecosistem care generează anual sute de milioane de euro.
Perioada 1996–2006: turismul de tranzit și moștenirea industrială
La mijlocul anilor 1990, turismul clujean se afla într-o stare de letargie post-comunistă. Unitățile de cazare erau dominate de vechile hoteluri de stat, iar județul era perceput în principal ca un centru administrativ și universitar.
-
Punctul de plecare: Infrastructura era precară, iar obiectivele naturale precum Cheile Turzii sau Salina Turda erau vizitate aproape exclusiv de turiști locali, fără dotări moderne.
-
Turismul de afaceri: Primele investiții străine au început să contureze segmentul „business” și au adus necesitatea unor servicii hoteliere de calitate.
2006–2016: revoluția Salinei Turda și explozia festivalurilor
Deceniul de mijloc a reprezentat adevărata „scânteie” a schimbării. Două evenimente majore au redefinit poziția județului pe harta lumii:
-
Salina Turda (2010): Modernizarea cu fonduri europene a transformat o veche mină într-un obiectiv science-fiction. Recunoașterea internațională (CNN, Business Insider) a adus primul val masiv de turiști străini în județ.
-
Nașterea giganților (UNTOLD & Electric Castle): În 2013 și 2015, aceste festivaluri au schimbat demografia turismului. Clujul a încetat să mai fie o destinație „serioasă” și a devenit capitala europeană a tineretului și a distracției.
Segmentul de nișă: turismul medical și academic
Un fenomen adesea subestimat, dar cu un impact economic uriaș în ultimii 20 de ani, este turismul medical. Cluj-Napoca a devenit centrul de referință pentru intervenții stomatologice, chirurgie estetică și cardiologie.
-
Pacienții internaționali: Datorită raportului excelent calitate-preț, mii de turiști din Europa de Vest (în special din Italia, Franța și Marea Britanie) combină tratamentele medicale cu vizitarea obiectivelor locale.
-
Hub-ul universitar: Cei peste 100.000 de studenți generează un flux constant de „turism de vizită” (rude, prieteni), care susține piața închirierilor pe termen scurt.
2016–2026: digitalizarea și turismul de experiență
În ultimul deceniu, județul Cluj a învățat să vândă „experiențe”, nu doar camere de hotel. Dezvoltarea rețelei de zboruri directe de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a fost motorul principal al acestei etape.
-
Smart tourism: În 2026, Clujul este un județ complet digitalizat. De la aplicații de ghidaj AR (Realitate Augmentată) în centrul istoric, până la check-in-uri automate în satele din Apuseni care practică agroturismul de lux.
-
Întoarcerea la natură: Pandemia din 2020 a lăsat o moștenire durabilă – redescoperirea zonelor muntoase (Mărișel, Beliș, Răchițele), unde unitățile de cazare tradiționale au fost înlocuite de „glamping-uri” și cabane scandinave cu amprentă ecologică zero.
Provocările viitorului: sustenabilitate și infrastructură
Deși succesul este incontestabil, 2026 aduce și provocări. Supra-aglomerarea în timpul marilor evenimente și creșterea agresivă a prețurilor imobiliare (care afectează segmentul AirBnb) forțează autoritățile să gândească o strategie de „turism sustenabil”. Extinderea turismului spre zonele mai puțin explorate ale județului (Valea Someșului, zona Gherla-Dej) este marea miză a următorului deceniu.
