Companiile românești trebuie să pună accent mai mare pe inovare. De asemenea, ele trebuie să își accelereze transformarea digitală și adoptarea Inteligenței Artificiale. Acestea sunt două dintre concluziile studiului Global Entrepreneurship Monitor, realizat de o echipă de specialiști de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Cluj.
Apetitul românilor pentru antreprenoriat a scăzut anul trecut, în contextul geopolitic marcat de conflicte și în cel al instabilității economice interne. Aceasta este una dintre concluziile studiului Global Entrepreneurship Monitor, realizat în România de o echipă a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai. De asemenea, studiul a arătat că multe dintre companiile românești ignoră oportunitățile aduse de inovare și de transformarea digitală, spune decanul facultății clujene, Răzvan V. Mustață.
De asemenea, Răzvan V. Mustață este de părere că, în următoarele săptămâni, se va contura o perioadă de conservare și de stagnare a activității antreprenoriale. Și aceasta pentru că lipsa de predictibilitate din domeniul politicilor publice a dus la un grad crescut de îngrijorare în rândul antreprenorilor.
România anului 2026 se află la o răscruce economică. După decenii în care avantajul competitiv a fost bazat pe forța de muncă mai ieftină decât în Europa Occidentală și industria manufacturieră, „țara startup-urilor” face trecerea accelerată către o economie bazată pe valoare adăugată mare. În acest nou peisaj, inovarea nu mai este un lux rezervat giganților tehnologici, ci fundamentul supraviețuirii și prosperității naționale.
De la „outsourcing” la proprietate intelectuală
Multă vreme, sectorul IT din România a fost sinonim cu externalizarea serviciilor (outsourcing). În 2026, paradigma s-a schimbat radical. Companiile românești nu mai scriu doar cod pentru alții, ci dezvoltă produse proprii, protejate prin brevete și drepturi de proprietate intelectuală.
-
Ecosistemul Deep Tech: Startup-urile românești se concentrează tot mai mult pe tehnologii complexe, precum securitatea cibernetică, automatizarea proceselor prin roboți (RPA) și soluții avansate de Inteligență Artificială aplicate în medicină.
-
Finanțarea prin Venture Capital: Volumul investițiilor în tehnologie a atins praguri record, susținut atât de fonduri locale, cât și de investitori internaționali care văd în România un „hub” de inovație pentru Europa de Est.
Inovarea industrială: reindustrializarea verde
Inovarea nu este limitată la ecranele calculatoarelor. Industria grea și sectorul manufacturier din România trec printr-o transformare profundă, impulsionată de necesitatea decarbonizării și a eficientizării consumului de resurse.
-
Economia circulară: Fabricile românești integrează sisteme de monitorizare IoT (Internet of Things) pentru a reduce deșeurile și a optimiza consumul de energie.
-
Hidrogenul și energia verde: Proiectele inovatoare în domeniul stocării energiei și al utilizării hidrogenului plasează România pe harta sustenabilității europene și au atras fonduri importante prin PNRR.
Rolul digitalizării în sectorul public și privat
Inovarea în procesele administrative a devenit un catalizator pentru restul economiei. Digitalizarea interacțiunii dintre cetățean, firmă și stat (e-Guvernare) a redus costurile tranzacționale și a crescut viteza de circulație a capitalului.
Parteneriatul universitate-industrie
Un rol crucial în acest salt economic îl joacă colaborarea dintre mediul academic și cel privat. Centrele de cercetare universitare din marile orașe (București, Cluj, Iași, Timișoara) au început să funcționeze ca incubatoare de afaceri, care transformă tezele de doctorat în soluții comerciale viabile, prin transfer tehnologic.
| Indicator de Inovare (2025-2026) | Evoluție | Impact Economic |
| Cheltuieli R&D (% din PIB) | ⬆️ Creștere moderată | Stimularea noilor tehnologii |
| Număr de Brevete Înregistrate | ⬆️ Creștere constantă | Protecția valorii adăugate |
| Exportul de Servicii IT/Tech | ???? Record istoric | Principalul contributor la balanța comercială |
| Densitatea Startup-urilor | ⬆️ 1 la 5.000 locuitori | Dinamism și reziliență economică |
Provocări: diferența dintre viziune și realitate
În ciuda progreselor, România se confruntă cu obstacole majore. Deficitul de specialiști (brain drain), deși încetinit de programele de repatriere a talentelor, rămâne o barieră. Totodată, gradul de absorbție a inovației în rândul IMM-urilor tradiționale este încă scăzut, cu riscul unei economii „cu două viteze”: una tehnologizată și una rămasă în urmă.
2,5 milioane de lei pentru Grădinița Pinocchio din Câmpia Turzii
