România intră în sezonul de pregătire pentru iarna viitoare cu depozitele de gaze mai puțin pline decât în ultimii ani.
BusinessEdge scrie că nivelul nu este critic, potrivit specialiștilor, dar contextul este mai complicat: importurile sunt afectate temporar de lucrări în Bulgaria, prețurile sunt mai mari, iar consumul ar putea crește. Miza nu este panica, ci modul în care furnizorii, industria și statul gestionează următoarele luni.
Așadar, statistic vorbind, pe 7 iunie, România avea înmagazinați 13,50 TWh de gaze, echivalentul unui grad de umplere de 39,87%, potrivit datelor AGSI. În partea de sus a clasamentului european se află Portugalia, cu 85,75%, și Spania, cu 71,90%. La polul opus sunt Suedia, cu 9,95%, și Olanda, cu 18,02%, în timp ce media Uniunii Europene era de 42,12%. Așadar, România se află pe la mijlocul clasamentului, în zona mediei europene.
Nivelul actual nu înseamnă criză, iar țara noastră este la începutul verii. Prin urmare, lunile următoare sunt tocmai perioada în care se face injecția de gaze. De aceea, comparația cu octombrie ar fi mult mai relevantă pentru siguranța iernii.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că situația nu trebuie interpretată alarmist. „Avem puțin mai puțin decât în anii anteriori. Nivelul actual nu reprezintă nicio problemă”, afirmă acesta.
Una dintre problemele punctuale ale momentului vine din Bulgaria. Lucrările de majorare a capacității de transport pe fostul coridor Transbalcanic, în zona punctului Kardam, lângă Negru Vodă, afectează importurile. Potrivit informațiilor din piață, lucrările se fac în două etape, una la începutul lunii iunie și alta în septembrie.
Senior researcher la Energy Policy Group, Alexandru Ciocan, spune că obligațiile de stocare trebuie privite prin două lentile: profilul consumatorilor și regulile europene. Furnizorii au obligații, dar au și o libertate mai mare în modul în care își organizează portofoliile.
„Este vorba despre un profil de consumator, dar și despre o directivă europeană care ne impune o anumită cotă. Acum depinde de fiecare furnizor cum își organizează această stocare”, susține Ciocan.
Problema reală rămân, însă, prețurile, Dacă nivelul stocurilor nu este critic, prețul rămâne un semnal de atenție. La începutul lunii iunie, prețul spot al gazelor pe piața liberă era de 275 lei/MWh. Este peste nivelul din 2025, când era 190 lei/MWh, și peste cel din 2024, când era 150 lei/MWh. Față de 2023, diferența este și mai mare. Atunci, prețul era de aproximativ 120 lei/MWh. Doar iunie 2022 a fost mai tensionat, cu un preț de 400 lei/MWh.
Astfel, problema nu este doar dacă România va avea gaze în depozite. Problema este la ce cost se va face umplerea și cum se vor transmite aceste costuri către furnizori, consumatori și industrie.
Mai multe despre acest subiect pe BusinessEdge.
