În contextul în care clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene, investițiile în soluții de automatizare și management inteligent al energiei devin treptat o prioritate strategică pentru sectorul public, conform Promelek XXI, unul dintre principalii jucători ai pieței locale de echipamente electrice, parte a grupului spaniol Elektra.
La nivel global, piața sistemelor de Building Management Systems (BMS) este estimată la aproximativ 23–24 miliarde dolari în 2025 și ar putea depăși 80 de miliarde dolari până în 2034, cu o rată medie anuală de creștere de circa 15%, conform Precedence Research. De asemenea, datele arată că Europa deține peste o treime din această piață, fiind unul dintre centrele majore de adopție a tehnologiilor pentru clădiri inteligente.
În același timp, conform EEA Greenhouse Gas Inventory, peste 85% din clădirile din UE au fost construite înainte de anul 2000, iar aproximativ 75% sunt considerate ineficiente energetic după standardele actuale – ceea ce face din modernizarea tehnică a clădirilor publice una dintre cele mai importante direcții ale tranziției verzi.
BMS – de la opțiune la necesitate
Revizuirea recentă a Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) introduce cerințe clare pentru clădirile nerezidențiale: sistemele de automatizare și control (BACS/BMS) devin obligatorii peste anumite praguri de putere instalată, pentru a asigura monitorizarea continuă a consumului, identificarea pierderilor și optimizarea funcționării sistemelor tehnice ale clădirii.
Studiile europene derulate de BRE Trust arată că trecerea de la soluții de control de bază la sisteme avansate de automatizare poate aduce economii de energie de până la 25–30% în clădirile mari de birouri și în clădirile publice, în funcție de clasa de performanță a sistemului implementat, conform standardului EN 15232 și analizelor realizate de asociații de profil.
„Vedem o schimbare clară de paradigmă: în proiectele de infrastructură publică, BMS nu mai este o dotare opțională, ci o condiție esențială pentru eficiență energetică, transparență în exploatare și conformare cu reglementările europene. Tot mai multe spitale, școli sau clădiri administrative includ de la început în caietele de sarcini componente de automatizare și monitorizare integrată”, explică Remus Hațegan, director general al Promelek XXI.
Cerere în creștere pentru BMS în clădirile publice și proiectele complexe
În 2025, Promelek XXI observă o creștere vizibilă a cererii pentru soluții BMS în proiectele publice la nivel național, cu precădere în campusuri educaționale (școli, grădinițe, licee, universități) și unități medicale.
Segmentul BMS are în prezent o pondere estimată de aproximativ 7% în business-ul de eficiență energetică Promelek XXI, de două ori mai mult față de acum câțiva ani. În aceeași perioadă, numărul proiectelor care includ componente de BMS s-a dublat în linie cu tendințele de la nivel european, unde ritmul de implementare este susținut de noul cadru de reglementare.
„Dacă ne uităm la ultimii trei ani, vedem că BMS a trecut de la o nișă tehnică la un criteriu de evaluare în aproape orice proiect de anvergură. Ponderea proiectelor în care se discută explicit despre automatizare a crescut simțitor în portofoliul nostru. Este o transformare accelerată, susținută atât de presiunea legislativă, cât și de nevoia reală de a controla costurile cu energia”, adaugă Remus Hațegan.
Diferențiatori: integrare, arhitectură deschisă și suport de inginerie
În linie cu tendințele globale de digitalizare a clădirilor, Promelek XXI mizează pe soluții BMS care permit integrarea multi-brand a echipamentelor, arhitecturi deschise, interoperabile, monitorizare centralizată și acces securizat la date, scenarii de control personalizate pentru diferite zone și funcțiuni ale clădirii.
„Un BMS modern nu se rezumă la a aprinde și stinge luminile sau la a porni și opri instalațiile de HVAC. Vorbim despre o platformă de decizie: datele colectate în timp real pot fi folosite pentru optimizarea programelor de funcționare, pentru intervenții proactive în mentenanță și pentru raportarea clară a performanței energetice”, subliniază reprezentantul companiei.
Studiile internaționale confirmă faptul că utilizarea datelor furnizate de sistemele BMS și de cele de automatizare permite nu doar economii de energie, ci și scăderea costurilor operaționale și îmbunătățirea confortului utilizatorilor, într-un context în care standardele de calitate a mediului interior devin tot mai exigente.
2026: Extinderea portofoliului de BMS și consolidarea în proiectele non–rezidențiale
Pentru 2026, Promelek XXI își propune să extindă segmentul de soluții BMS atât în proiectele publice, cât și în cele private, cu o atenție specială pentru clădiri precum unități medicale și centre de agrement.
Obiectivul companiei este ca, până la finalul anului 2026, ponderea BMS în cifra de afaceri pe proiectele de eficiență energetică să ajungă la aproximativ 15%, cu un număr total de 20 de proiecte livrate la nivel național.
Pentru a susține această evoluție, în perioada 2024–2025 Promelek XXI a investit constant în actualizarea portofoliului de echipamente și tehnologii integrate în soluțiile BMS, extinderea și specializarea echipelor de inginerie și suport tehnic și dezvoltarea de competențe în proiecte cu componentă puternică de digitalizare și integrare IT.
BMS ca vector de transformare în tranziția energetică
Cu 85–95% din clădirile existente astăzi în UE care vor fi încă în picioare în 2050, potrivit EEA Greenhouse Gas Inventory , soluțiile de automatizare și management al clădirilor joacă un rol esențial în atingerea țintelor de decarbonizare și eficiență energetică.
„Clădirile nu mai pot fi privite doar ca infrastructură fixă. Ele devin platforme digitale, care trebuie să fie conectate, monitorizate și optimizate. BMS este mecanismul prin care transformăm reglementările europene în rezultate măsurabile, în facturi mai mici și în clădiri care își respectă rolul în tranziția energetică”, a încheiat Remus Hațegan.
Investiția anului 2025 în județul Cluj: fabrica de avioane Sonaca
