Cum au evoluat balanța de plăți și datoria externă a României

În perioada ianuarie-decembrie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 30 127 milioane euro, comparativ cu 28 853 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 861 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro, potrivit reprezentanților Băncii Naționale a României.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 8 153 milioane euro (comparativ cu 5 602 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6 185 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 968 milioane euro.

În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23 837 milioane euro, până la 227 347 milioane euro. În structură:

• datoria externă pe termen lung a însumat 179 431 milioane euro la 31 decembrie 2025 (78,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,8 la sută față de 31 decembrie 2024;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47 916 milioane euro (21,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,6 la sută față de 31 decembrie 2024.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,2 la sută în perioada ianuarie – decembrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2025 a fost de 104,8 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.

Tranziția României de la o economie închisă și izolată financiar la un stat membru al Uniunii Europene poate fi urmărită prin evoluția datoriei sale externe. Dacă anul 1990 găsea România într-o situație rară pe plan mondial — absența totală a datoriei externe — ultimele trei decenii au marcat o reintegrare complexă în circuitele financiare internaționale, transformând datoria dintr-un tabu ideologic într-un instrument de dezvoltare.

Deceniul pierdut și marea tranziție (1990–2000)

După Revoluția din 1989, România a plecat de la borna zero, dar cu o industrie tehnologic învechită și fără rezerve de capital.

• Reintrarea pe piețe: În primii ani, împrumuturile au fost contractate în principal pentru susținerea consumului intern și pentru acoperirea deficitelor comerciale masive.

• Lipsa de încredere: Din cauza reformelor lente, agențiile de rating au menținut România în categoria „speculativă”, ceea ce a însemnat împrumuturi scumpe, cu dobânzi ridicate. Până la sfârșitul anilor 1990, datoria externă a început să urce constant, până la pragul de aproximativ 10 miliarde de dolari.

Boom-ul economic și criza financiară (2001–2010)

Perioada preaderării la Uniunea Europeană a adus o infuzie masivă de capital. Încrederea investitorilor a crescut, iar datoria externă privată (a băncilor și companiilor) a explodat, depășind-o pe cea publică.

• Șocul din 2008: Criza financiară globală a surprins România cu un grad ridicat de îndatorare privată.

• Acordul cu FMI (2009): Prăbușirea veniturilor bugetare a forțat statul să contracteze un împrumut de tip „stand-by” de aproximativ 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Acest moment a marcat saltul datoriei publice de la sub 20% la peste 30% din PIB.

Stabilitatea și noi recorduri (2011–2019)

În acest interval, România a învățat să se finanțeze direct de pe piețele internaționale prin emisiuni de eurobonduri, reducând dependența de instituțiile financiare internaționale.

• Plafonul de 35%: Datoria publică s-a stabilizat în jurul acestui prag și era considerată una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Totuși, în termeni nominali (miliarde de euro), datoria externă totală a continuat să crească odată cu dimensiunea economiei.

Era crizelor suprapuse: pandemia și războiul din Ucraina (2020–2025)

Anul 2020 a reprezentat un punct de cotitură. Nevoia de finanțare pentru sistemul medical și schemele de sprijin economic au dus la un deficit bugetar record.

• Săritura peste 50% din PIB: Pentru prima dată în perioada post-decembristă, datoria publică a depășit pragul critic de 50% din PIB.

• PNRR și finanțarea europeană: România a început să acceseze miliarde de euro sub formă de împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență, destinate exclusiv investițiilor verzi și digitale.

România în 2026:

În februarie 2026, datoria externă totală a României a depășit pragul de 170 de miliarde de euro. Deși cifra pare alarmantă, economiștii subliniază importanța structurii acesteia.

Concelex, aleasă de KHNP pentru un contract de 49,8 mil. euro în proiectul de retehnologizare a Unității 1 de la CNE Cernavodă

Comments

comments