Restricții de circulație pe 11 sectoare de drumuri județene, pentru protejarea infrastructurii rutiere

Trimite și altora

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a inițiat un proiect de hotărâre privind introducerea unor restricții de circulație pe 11 sectoare de drumuri județene, aflate pe teritoriul administrativ a 14 comune clujene: Ciurila, Ciucea, Mociu, Gârbău, Aghireșu, Mărișel, Măguri-Răcătău, Gilău, Săvădisla, Mica, Tureni, Aiton, Feleacu şi Recea-Cristur.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat: „Restricțiile pe care dorim să le impunem, la propunerea primăriilor, reprezintă nu doar o simplă măsură de control al traficului, ci o strategie de conservare a infrastructurii rutiere, precum și de creștere a siguranței publice. În contextul creșterii constante a volumului de mărfuri, este absolut necesar să protejăm starea acestor drumuri pe care clujenii trebuie să le poată folosi în cele mai bune condiții. Investițiile derulate de noi în ultimii ani pentru modernizarea infrastructurii rutiere s-au realizat atât din fonduri europene cât și din banii clujenilor iar intenția noastră este aceea de a face tot ceea ce este necesar pentru a asigura o durată de viață cât mai mare a drumurilor județene, în condiții optime”.

Decizia impunerii de restricții de tonaj pe aceste sectoare de drumuri județene a fost luată în baza solicitărilor adresate de primăriile din cele 14 comune vizate. Acestea au semnalat Consiliului Județean încălcări repetate ale normelor de transport, respectiv circulația autovehiculelor de mare capacitate, supraîncărcate, în urma cărora s-au produs deformări și fisuri în asfalt, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.

Astfel, pe cele 11 sectoare de drum urmează să fie impuse restricții care vizează atât tonajul autovehiculelor, cât și viteza de deplasare. Măsurile propuse vor fi aplicate, cu precădere, în interiorul localităților traversate și vizează interzicerea deplasării pentru autovehiculele cu masa totală maxim autorizată (MTMA) mai mare de 20 tone. De asemenea, pentru autovehiculele cu MTMA cuprinsă în intervalul 3,5-20 tone, se urmărește impunerea unei restricții de viteză de maxim 30 km/h.

Restricțiile de circulație urmează să fie aplicate până la finalul anului 2030. Măsurile restrictive nu vor fi aplicate însă transporturilor de persoane, animalelor vii și produselor perisabile, vehiculelor de intervenție și prim-ajutor, precum și celorlalte categorii de transporturi speciale, exceptate prin lege.

Această decizie vin în contextul în care Consiliul Județean Cluj a reușit în ultimii ani să transforme „ulițele” de pământ și piatră în artere vitale pentru economia regională, care vizează nu doar conectivitatea, ci și siguranța rutieră și dezvoltarea turistică.

Strategia „drumului de munte” și conectivitatea regională

Anul 2026 marchează finalizarea unor segmente critice din ceea ce autoritățile numesc „traseele strategice”. Acestea nu doar că leagă localități izolate de municipiul Cluj-Napoca, dar creează coridoare de tranzit către județele limitrofe: Bihor, Alba, Sălaj și Mureș.

  • Traseul regional Transilvania Nord: Acest proiect de anvergură a facilitat accesul între zona metropolitană a Clujului și județul Bihor, prin modernizarea drumurilor care traversează Munții Apuseni.

  • Impactul economic: Odată cu asfaltarea drumurilor județene, satele din „Muntele Mare” și zona Gilău-Mărișel au cunoscut o explozie a investițiilor în agroturism, iar timpul de parcurs a scăzut, în unele cazuri, la jumătate.

Standarde europene: de la fundație la siguranță

Modernizarea drumurilor județene în Cluj nu a însemnat doar turnarea unui strat subțire de asfalt. Proiectele finanțate prin Programul Operațional Regional (POR), din fonduri proprii și din alte fonduri au presupus intervenții profunde:

  1. Consolidarea terasamentelor: Pentru că județul Cluj are relieful accidentat, s-au construit ziduri de sprijin masive și sisteme de drenaj complexe pentru a preveni alunecările de teren.

  2. Poduri și podețe noi: Sute de structuri vechi, care reprezentau puncte de gâtuire a traficului sau pericole de prăbușire, au fost reconstruite complet.

  3. Marcaje și semnalizare digitală: În 2026, drumurile modernizate beneficiază de marcaje reflectorizante de înaltă calitate și, în punctele critice, de sisteme inteligente de avertizare pentru condiții meteo nefavorabile.

Digitalizarea și monitorizarea infrastructurii

O noutate a anului 2026 este utilizarea tehnologiei în gestionarea rețelei. Consiliul Județean Cluj utilizează acum sisteme de monitorizare video și senzori de trafic pentru a eficientiza intervențiile de deszăpezire și întreținere.

Indicator Tehnic Situație 2026 (Estimare) Evoluție față de 2020
Total km drumuri județene ~1.500 km Constant
Procent drumuri asfaltate Peste 95% Creștere semnificativă (+15%)
Investiții anuale Sute de milioane de lei Record istoric prin fonduri UE
Garanție lucrări 5 – 10 ani Standarde riguroase de recepție

Provocări: presiunea traficului metropolitan

Cea mai mare provocare rămâne zona metropolitană (Florești, Apahida, Baciu, Chinteni). Aici, drumurile județene au preluat rolul de „centuri ad-hoc” și suportă un volum de trafic pentru care nu au fost proiectate inițial.

Pentru a răspunde acestui fenomen, Consiliul Județean a demarat proiecte de lărgire la patru benzi pe anumite segmente strategice și a implementat restricții de tonaj pentru vehiculele grele, în vederea protejării stratului de uzură.

Sustenabilitate și viitor

În 2026, Clujul testează utilizarea materialelor reciclate în fundația drumurilor și promovează realizarea de piste pentru biciclete adiacente drumurilor județene, acolo unde configurația terenului permite. Această viziune integrată transformă drumul dintr-o simplă cale de acces într-un element de mobilitate durabilă.

Cluj Today: Val de concedieri în companiile locale, rata șomajului rămâne mică

Comments

comments

Nu sunt comentarii