Sistemul de protecție socială din România a atins în anul 2024 un maxim istoric al ultimului deceniu, punând o presiune uriașă pe umerii finanțelor publice.
Conform datelor semidefinitive publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), cheltuielile totale pentru protecția socială au depășit pragul astronomic de 325 de miliarde de lei, înregistrând o creștere masivă de 23,2% față de anul precedent.
Această sumă colosală a ajuns să reprezinte nu mai puțin de 18,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al țării, reflectând atât majorările succesive ale prestațiilor sociale, cât și extinderea programelor de asistență, scrie BusinessEdge.
Pe ce se duc banii românilor? Pensiile și sănătatea devorează bugetul
Aproape întreaga sumă alocată protecției sociale (321,7 miliarde de lei) a mers direct către prestațiile sociale destinate populației. Radiografia cheltuielilor arată clar care sunt vulnerabilitățile și prioritățile sociale ale României:
- Bătrânețe (Pensiile de limită de vârstă): Rămân, de departe, cea mai mare linie de cheltuieli, absorbind 47,7% din bugetul total de asistență.
- Boală și îngrijirea sănătății: Ocupă poziția a doua, cu o pondere de 26%.
- Familii și copii (Alocații, indemnizații): Reprezintă 11,3% din totalul fondurilor.
- Persoane cu dizabilități: Au înregistrat un vârf istoric, ajungând la 8,5% din totalul cheltuielilor.
La polul opus, programele active de sprijin sunt aproape inexistente în statistici. Beneficiile destinate șomerilor și cele pentru ajutorul de locuire au reprezentat fiecare doar un infim 0,2% din totalul cheltuielilor de protecție socială.
Schimbare de paradigmă: Scad pensiile, explodează cheltuielile pentru dizabilități
O analiză comparativă a ultimului deceniu scoate la iveală o reconfigurare interesantă a priorităților bugetare. Deși sumele nominale au crescut constant pe toate planurile, structura procentuală s-a modificat vizibil:
| Categorie cheltuieli | Ponderea în 2015 | Ponderea în 2024 | Tendință |
| Bătrânețe (Pensii) | > 50% | 47,7% | Scădere treptată a ponderii |
| Persoane cu dizabilități | Nivel minim | 8,5% | Maxim istoric (creștere puternică) |
| Familii și copii | Nivel scăzut | 11,3% | Creștere de etapă (cu o ușoară temperare în 2024) |
Reducerea ponderii cheltuielilor destinate bătrâneții de la peste jumătate în 2015 la sub 48% în 2024 arată o diversificare forțată a sistemului către alte nevoi sociale presante, în special asistența persoanelor cu dizabilități, ale cărei costuri au explodat în ultimii doi ani.
Presiune maximă pe deficitul bugetar
Deși veniturile sistemului de protecție socială au ținut pasul, crescând cu 24,7% până la 323,6 miliarde de lei (18,4% din PIB), balanța rămâne una extrem de strânsă și fragilă.
Într-un context macroeconomic extrem de complicat în care Guvernul de la București este presat de regulile europene să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, ritmul de creștere al cheltuielilor sociale cu peste 23% de la an la an devine greu de susținut pe termen lung fără reforme structurale.
Menționăm faptul că datele prezentate de INS sunt momentan semidefinitive. Varianta finală și completă a veniturilor și cheltuielilor de protecție socială pentru anul fiscal 2024 urmează să fie publicată oficial în luna noiembrie a acestui an (2026).
Mai multe despre acest subiect, pe BusinessEdge.
Dristor Kebap anunță o creștere a veniturilor în H1 cu 43,7%
