În ultimii ani, fermierii din Transilvania au început să cultive plante care puteau fi găsite doar în flora spontană sau care nu erau întâlnite deloc în România. Sparanghelul, kiwi sau broccoli sunt deja obișnuite în grădinile din zona Transilvaniei. Însă printre cele mai profitabile sunt plantele aromatice și cele medicinale. Nu există o statistică oficială cu suprafețele cultivate cu astfel de plante, însă estimările neoficiale arată că aceste suprafețe au crescut de trei ori în ultimii zece ani.
Odinioară, plantele medicinale erau culese mai ales din flora spontană. De pe pajiștile montane, sătenii culegeau sunătoare, cimbrișor sau chimion. Însă, în ultimii ani, tot mai adesea, astfel de plante sunt cultivate în mici ferme. Emesa Csiki a investit în cultivarea plantelor medicinale și aromatice după ce s-a întors din Olanda și a decis să își amenajeze mica ei grădină cu plante tămăduitoare.
Virgil Călin cultivă gălbenele, plante utilizate deopotrivă pentru ceaiuri, pentru crème și poțiuni, dar și pentru pomezi. El spune că, la finalul unui an de muncă, obține un profit de patru ori mai mare decât investiția inițială.
Un kilogram de gălbenele uscate costă între 9 și 12 euro, în funcție de calitatea florilor. Dacă este vorba de semințe de gălbenele, prețul poate trece de 70 de euro pe kilogram. De mare trecere se bucură și cătina, florile de salcâm și cele de soc, dar și plante care au fost aproape uitate în secolul XX. Așa ar fi rubarba, anghinarea sau fructele de soc, care sunt folosite deopotrivă în industria ceaiurilor și în preparate gastronomice rafinate.
