„Într-un grup de domni se oferă ţigarete. Unul dintre el aprinde un chibrit şi înainte de a-l folosi el, serveşte foc vecinului care primeşte mulţumind.
Oferind însă acelaşi lemnuţ aprins la un al treilea grup, acesta din urmă suflă repede şi-l stinge, jertfind mai bucuros alt chibrit ca să-şi aprindă ţigareta. Astfel de scene se pot adeseori vedea. Se crede anume, că o vrajă rea e în joc şi că pe unul dintre cei trei cari se împărtăşesc din acelaşi chibrit, îl pândeşte o nenorocire.
Întocmai ca sfiala de a se aşeza la o masă 13 persoane, porneşte şi teama de a folosi trei inşi un singur chibrit, dintr-o superstiţie, care precum s-a observat e cunoscută la foarte multe popoare, chiar şi la acelea ce se cred streine de asemenea superstiţii.
Un ziar englez ocupându-se de curând cu chestia aceasta, pare a fi găsit firul deşartei credinţi. Capătul acestui fir duce până departe, în războaiele ce le purta pe vremuri Spania în Maroc.
Ofiţerii spanioli, ca să-şi mai alunge plictiseala din tranşee, îşi aprindeau ţigarele fără să ţină seama de duşmanul ce-i spiona de la o distanţă destul de mică. Foarte adeseori se întâmpla atunci că trei spanioli ce se aflau în acelaşi loc îşi aprindeau ţigareta la un singur chibrit. În cursul vremii s-a putut stabili, că la primul norişor de fum ce se ridica din tranşeu, marocanul ce sta dincolo la post devenea atent şi căsca ochii mari; la al doilea nor de fum îşi punea arma la ochi, iar la al treilea trăgea. De foarte multe ori se întâmpla atunci că fumătorul al treilea era nimerit în cap.
De aici porni apoi teama de-a folosi trei persoane un singur chibrit şi cel căruia îi venea mai pe urmă rândul afla de mai cuminte lucru să-l stingă”. [„Patria”, Anul V, nr.45, Cluj, 8 martie 1923]. 
Clujul de ieri este rubrică permanentă a ClujInider și Clujtoday, realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.
