„De la un cârd de vreme viaţa noastră sportivă este nevoită să înregistreze scandaluri din ce în ce mai regretabile. Cazurile de accidente sinistre se înmulţesc pe zi ce merge. Publicul, asistând nedumerit şi neputincios la agresiuni şi brutalităţi, urmate de scandal, întrebându-se de unde pornesc ele şi unde vor duce, aşteaptă doar cu înfrigurare proximul meci, căci cine ştie ce nenorocire fioroasă se va întâmpla, şi mai aşteaptă nerăbdător măsurile de îndreptare. Felul cum se dispută azi la noi întrecerile de football, dezbracă această ramură de sport de haina umanităţii şi degradează pe adversari la adevărate brute, evocându-se mereu arenele însângerate din Andalusia. O întrecere de football este în realitate o nouă manifestaţiune în masă a calităţilor fizice şi intelectuale, ca abilitate, rezistenţă, ingeniozităţi şi colaborări. Asupra acestora trebuie să planeze cavalerismul sportiv, rezumat în respectul integrităţii corporale a adversarului şi în întrebuinţarea de mijloace legale, reglementate de altfel în codul de football. Aplicarea regulamentului revine însă arbitrului, având suficiente mijloace de represiune faţă de contravenienţi. Făcând abstracţie de la gradul de cultură a jucătorilor, trebuie să subliniem că arbitrul este singurul responsabil pentru toate agresiunile, incidentele şi scandalurile ce se nasc la asemenea întreceri. El este personal responsabil pentru siguranţa jucătorilor, conduita acestora, de nivelul jocului şi desfăşurarea lui liniştită. De felul cum el ştie să aplice regulamentul depinde frumuseţea şi chiar soarta unui meci. Pentru aceasta se cere însă cunoaşterea la perfecţie a regulilor, experienţă vastă, imparţialitate şi mai presus de toate, autoritate recunoscută. Şi aici am ajuns la rădăcina crizei. Ei bine, nu avem arbitri pricepuţi şi cu autoritate. Când sentinţele aduse storc chiar râsete copiilor, nu se mai poate orbi de autoritate. Ori aceasta este realitatea tristă. Mai toate scandalurile îşi trag originea dintr-acest neajuns. A încredinţa meciurile internaţionale arbitrilor localnici, înseamnă un adevărat atentat la adresa publicului, care plăteşte scump plăcerea unor asemenea exhibiţiuni, dar pretinde în schimb cu drept cuvânt să nu fie stânjenit în distracţia lui.
Este datoria publicului, a presei şi autorităţilor sportive ca să protesteze la orice ocaziune cu ultima energie contra oricăror abateri, fie ele din partea jucătorilor, fie din partea arbitrului. Numai exercitarea dreptului de control va aduce sanarea şi moralizarea vieţii sportive. Altfel, vina degenerării sportului se va răsfrânge în bună parte asupra factorilor de control. Lozinca tuturor trebuie să fie intelectualizarea sportului”. [„Ardelul economic, social, politic”, Anul I, nr.1, Cluj, 9 iunie 1925].
Clujul de ieri este rubrică permanentă a ClujInsdider și ClujToday, realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.Ok