România este una dintre țările europene cu un mare potențial turistic. Însă acest potențial nu este valorificat la întreaga sa dimensiune. De aceea, acest domeniu generează deficit economic, iar actorii economici din domeniul HoReCa ajung să se bazeze pe banii străinilor, reiese dintr-un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai.
Una dintree lunile de referință a fost iunie 2024. La debutul sezonului estival, turiștii români au cheltuit în străinătate peste 700 de milioane de euro. Este o sumă foarte importantă, în condițiile în care români au alocat, în medie, 25 la sută din veniturile economisite pentru a se bucura de vacanță. Tot în iunie 2024, străinii care au venit în vacanță în România au cheltuit doar 300 de milioane de euro.
Cauzele economice pentru care turiștii români preferă vacanțele în străinătate sunt reprezentate de creșterea veniturilor și de stabilitatea cursului valutar, spune prorectorul Universității Babeș-Bolyai, Levente Szász. „În ultimul an, mai precis în intervalul iunie 2023 – iunie 2024, salariile reale au crescut peste rata inflației, iar cursul valutar a rămas destul de stabil. În aceste condiții, turiștii români, sau majoritatea lor, au decis să cheltuiască în străinătate pentru a avea vacanțele dorite”, explică cercetătorul universității clujene. La nivel subiectiv, turiștii români preferă să meargă în străinătate pentru că vor să se bucure de experiențe noi, dar și pentru că vacanțele peste hotare sunt un simbol al unui bun statut social, iar unii dintre români vor, pur și simplu, să epateze.
Însă, în paralel cu creșterea cheltuielilor turistice făcute de români în străinătate, au crescut și veniturile generate în industria HoReCa de turiștii străini. Rata de creștere a fost de 12 la sută, iar suma totală încasată de hotelieri, de proprietarii de restaurante și de cei de cafenele din România a fost de 300 de milioane de euro.
Numărul turiștilor străini crește în România, însă într-un ritm mai scăzut. Acest fenomen are cauze obiective, spune decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Răzvan V. Mustață.
”Oaspeții din străinătate solicită în schimbul banilor pe care ei îi cheltuie servicii de calitate. În consecință, dacă România nu are capacitatea să ofere aceste servicii la standarde înalte atunci turiștii străini nu vor alege țara noastră. Cu alte cuvinte, cerem un preț prea mare pentru ceea ce oferim, în sensul în care nu avem parte de servicii de calitate ridicată”, a declarat decanul Răzvan V. Mustață.
Raportul dintre ceea ce cheltuiesc românii în străinătate și ceea ce cheltuisc străinii este îmbunătățit de sumele pe care le aduc în țară românii stabiliți în străinătate. Este vorba de mai mult de 100 de milioane de euro. Mulți români care muncesc dincolo de hotare preferă să vină în țară pentru că, în timpul vacanței, își pot petrece timp alături de familiile rămase acasă. Însă mulți dintre ei nu cheltuiesc pentru cazare, pentru că locuiesc la rude sau în casele pe care și le-au cumpărat din veniturile realizate în străinătate.
Aceste cifre sunt confirmate și de datele furnizate de Aeroportul Internațional ”Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Anul trecut, pentru prima oară în istoria sa, aeroportul clujean a depășit pragul de 3.000.000 de pasageri pe an. În total, au fost înregistrați 3,2 milioane de pasageri. Pragul de 3.000.000 de pasageri va fi depășit, probabil, și în acest an, în condițiile în care, în luna august, a fost atins pragul de 2.000.000 de pasageri transportați în acest an. Până în 2030, aeroportul clujean ar putea ajunge la 7.000.000 de pasageri anual. Această creștere este susținută și de investițiile în infrastructură. Conducerea aeroportului a inaugurat, în acest an, un nou terminal de pasageri, în urma unei investiții de 80 de milioane de euro.
”Toate aceste date sunt oferite de comunitatea științifică decidenților politici. Aceștia pot să fundamenteze decizii care să stimuleze turismul românesc. Lucrurile sunt simple: trebuie convinși cât mai mulți dintre români să își petreacă vacanțele în România și să aducem cât mai mulți turiști străini. Faptul că acest lucru este posibil este demonstrat de creșterile înregistrate pe nișe cum ar fi turismul oenologic sau turismul de aventură”, spune directorul Centrului UBB CORE, Leonard Horvath.
UBB CORE este un centru de orientare în carieră destinat cercetătorilor științifici și a fost creat în urma unei inițiative a cadrelor didactice ale Universității Babeș-Bolyai. Concret, universitatea clujeană a obținut o finanțare europeană prin intermediul PNRR, cu ajutorul căreia a creat Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor UBB-CORE. Acest centru face parte dintr-on rețea națională de opt centre de profil și îi sprijină în carieră și oferă resurse cercetătorilor științifici, precum și cadrelor didactice din universităților din Transilvania, cu precădere celor din Regiunea de Nord-Vest, adică din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș și Satu Mare. Principalul partener al Universității Babeș-Bolyai în acest proiect este Universitatea din Oradea.
