Primăria comunei Sic a finalizat lucrările de reparare a acoperișului și a fațadei Școlii Gimnaziale din localitatea Sic. Lucrările de modernizare, în valoare totală de 200.000 de lei, au fost finanțate, în integralitate, de Consiliul Județean, prin intermediul unei alocări din fondul de rezervă al instituției.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Am ales să sprijinim, în limitele bugetului pe anul trecut, toate solicitările venite din partea primăriilor pentru reabilitarea școlilor și a grădinițelor din mediul rural. Investiția pe care am finanțat-o la Sic vine în sprijinul celor peste 200 de școlari și preșcolari precum și al cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în această unitate de învățământ cu o tradiție îndelungată”.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István, a declarat că acești bani reprezintă o investiție în viitorul comunității. El a declarat că forul județean va continua să sprijine comunitățile locale care investesc în școli.
Necesitarea realizării lucrărilor de reabilitare a Școlii din Sic a fost determinată de deteriorările majore înregistrate la acoperișul clădirii, respectiv de infiltrațiile de apă care au afectat tavanele și pereții interiori ai sălilor de clasă.
Principalele lucrări realizate au vizat repararea acoperișului și a fațadei exterioare, inclusiv a fundației, aflate într-o stare avansată de degradare. De asemenea, au mai fost realizate și lucrări de refacere a finisajelor la tavane și pereții interiori, respectiv de înlocuire a ușilor și ferestrelor din PVC.
Comuna Sic, un fost oraș liber regesc cu o istorie de milenii, rămâne unul dintre puținele locuri din Europa unde portul popular nu este o piesă de muzeu, ci o uniformă a demnității cotidiene, și unde stufărișul ascunde taine ce atrag turiști din toată lumea.
O istorie scrisă în sare și piatră
Sic (în maghiară Szék) nu a fost dintotdeauna o simplă comună. În perioada medievală, localitatea era un centru administrativ și economic de prim rang, datorită exploatărilor de sare. Bogăția de atunci se reflectă și astăzi în arhitectura impunătoare a Bisericii Reformate, un monument fortificat din secolul al XIII-lea, construit în stil gotic, care domină orizontul localității.
Investiția este realizată într-o comunitate cu o identitate foarte puternică.
Însă istoria Sicului este marcată și de tragedie. Masacrul tătar din 1717, când mare parte din populație a fost ucisă, a lăsat o amprentă adâncă în memoria colectivă. Ca semn de doliu și respect, localnicii au adoptat culorile roșu și negru în portul lor popular, culori care predomină și astăzi pe ulițele comunei.
Portul popular: O „uniformă” vie
Ceea ce frapează orice vizitator în Sic este prezența costumului popular. Nu este nevoie de o sărbătoare pentru a vedea femei în fuste plisate de un roșu aprins sau bărbați purtând celebrele pălării de paie și veste albastre. În Sic, hainele spun povestea statutului social și a vârstei, fiind un cod vizual pe care localnicii îl descifrează cu mândrie.
-
Pălăria de Sic: Devenită simbol, este purtată cu mândrie de bărbați indiferent de activitatea pe care o desfășoară.
-
Dansul din Sic: Localitatea este celebră la nivel internațional în rândul etnomuzicologilor pentru stilul său unic de dans și muzică, considerat unul dintre cele mai complexe și bine conservate din bazinul carpatic.
Delta din inima Transilvaniei: Stufărișurile de la Sic
Dincolo de bogăția culturală, comuna găzduiește o bijuterie naturală: Rezervația Naturală Stufărișurile de la Sic. Întinsă pe mai bine de 200 de hectare, aceasta este a doua cea mai mare întindere de stuf din România, după Delta Dunării.
Vizitatorii pot parcurge rezervația pe o punte de lemn lungă de un kilometru, care șerpuiește prin marea de stuf, oferind ocazia de a observa specii rare de păsări și o liniște care pare ireală. Este locul unde natura și-a recâștigat drepturile asupra fostelor zone miniere de sare, transformând peisajul într-un ecosistem unic.
Numărul turiștilor străini care au vizitat Clujul a crescut cu 10%
