Guvernul a alocat 347,5 milioane de euro pentru 20 de fonduri de capital de risc

Guvernul României a alocat suma de 347,5 milioane de euro pentru 20 de fonduri de capital de risc. Banii provin din sumele PNRR, prin intermediul instrumentului european numit REF – Fondul de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare și Fondul European de Investiții.

Aceste fonduri de capital de risc care au beneficiat de alocarea financiară din partea Guvernului României vor finanța companiile românești și vor contribui la dezvoltarea ecosistemului economic local. Practic, ele oferă o alternativă la finanțarea prin intermediul băncilor.

Lansarea acestor fonduri a contribuit la nivelul record de resurse atrase pentru piata locală a fondurilor de equity de aproximativ 260 milioane euro în 2024, conform raportului asociației de profil ROPEA.

Peste 90% din capitalul investibil este deja alocat

Alocările aprobate până în prezent reprezintă peste 90% din capitalul investibil al instrumentului de capital de risc, iar finanțările rămase urmează să fie acordate până în luna iunie a acestui an, în conformitate cu țintele stabilite prin PNRR. Perioada de depunere a propunerilor de investiții s-a încheiat la data de 31 decembrie 2025.

Fonduri gestionate de investitori locali și regionali

Cea mai recentă alocare a fost aprobată în cadrul ședinței Comitetului din luna martie, care a vizat fondul BlackPeak II, cu o strategie investițională generalistă, administrat de o echipă de investitori bulgari și cu echipă dedicată în București. Fondurile finanțate anterior sunt gestionate atât de investitori români — precum GapMinder II, Morphosis II, Booster Capital, Early Game Ventures II, Mozaik II, BoldMind, Sparking Capital II și Altamira — cât și de actori regionali care includ alocări specifice pentru România, printre care AMC V, Innova/7, BrightCap II, Evolving Europe II, PCP SEE II, CEECAT Capital III, LAUNCHub III și Eleven IV. Totodată, REF va sprijini proiecte de infrastructură în domeniul energiei regenerabile, prin participarea la fonduri specializate, precum Taaleri SolarWind III.

Impact estimat: investiții de peste 600 milioane euro

Majoritatea acestor fonduri se află în fazele incipiente ale ciclului investițional, iar estimările indică faptul că, până la finalul perioadei de investiții, volumul total al capitalului direcționat către România va depăși de cel puțin 1,5 ori alocările inițiale, până la la aproximativ 600 de milioane de euro.

Până la sfârșitul anului 2025, fondurile au investit în România 123 de milioane de euro în peste 20 de companii, printre care se numără Artesana, 5 to Go, EMI, Silgimar, MeetGeek, The Cat Health Company, Sales Tools, Genezio, Servopedia, Embryos Fertility Clinic și Mark Twain International School.

Primul exit de succes confirmă eficiența fondurilor

Recent, a fost înregistrat și primul exit de succes dintr-o companie finanțată prin PNRR, respectiv vânzarea participației fondului Morphosis II în Supermarket La Cocoș, tranzacție care a generat un randament de peste trei ori valoarea investiției inițiale. Resursele astfel recuperate la nivelul REF vor putea fi reutilizate pentru dezvoltarea unor noi instrumente financiare.

„Acest exit de succes demonstrează cum fondurile de equity finanțate prin PNRR sprijină companiile românești, multiplică valoarea investițiilor și generează noi oportunități de finanțare. Astfel de rezultate confirmă eficiența mecanismelor europene de investiții și contribuie la creșterea sustenabilă și competitivitatea economiei României”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI sprijină IMM-urile să acceseze finanțare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze și să fie competitive în economia ”verde”. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanții și instrumente de microfinanțare și utilizează atât resurse proprii, cât și fonduri încredințate (între alții) de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții sau statele membre ale Uniunii Europene.

Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în octombrie 2025 de Consiliul Europei, are un buget de 21,4 miliarde euro, după ultimul amendament din noiembrie 2025. România va putea obține din partea Uniunii Europene 13,6 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 7,8 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență. Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și ”Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare (Recovery Equity Fund of Funds), cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU (Următoarea Generație UE), care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga Uniune Europeană.

După efervescența anilor trecuți, 2026 marchează „anul eficienței”. Startup-urile românești nu mai caută doar capital, ci parteneri strategici care pot deschide porțile piețelor din Scandinavia, SUA sau Japonia. Investitorii, la rândul lor, au devenit mult mai selectivi, și prioritizează conceptul ”unit economics (profitabilitatea la nivel de produs/utilizator)” în detrimentul creșterii accelerate cu pierderi masive.

Evoluția volumelor de investiții în ecosistemul local

Creșterea pieței este susținută de o colaborare strânsă între sectorul privat și instrumentele financiare europene (precum PNRR și FEI). Tabelul de mai jos prezintă evoluția capitalului total infuzat în startup-urile cu ADN românesc în ultimii ani.

Ierarhia sectoarelor de interes pentru investitori

În 2026, preferințele fondurilor de VC s-au mutat de la serviciile de consum (B2C) către soluții tehnologice profunde (deeptech) și sustenabilitate, acolo unde valoarea adăugată este mai mare și mai greu de replicat.

Profilul principalelor fonduri de venture capital active

Piața este dominată de câteva nume mari care au reușit să ridice al doilea sau chiar al treilea vehicul de investiții, beneficiind de încrederea investitorilor instituționali.

Structura rundelor de finanțare în 2026

Banii sunt mai scumpi și mai greu de obținut decât în 2021, ceea ce a dus la o structurare mult mai riguroasă a etapelor de finanțare.

Bariere și provocări în parcursul de finanțare

Deși capitalul este disponibil, procesul de obținere a unei investiții a devenit mult mai complex, necesitând o pregătire minuțioasă a fondatorilor.

Omul din spatele cifrelor: conferința antreprenorilor creștini, organizată la Cluj

Comments

comments