Echipa SkyHunter a câștigat hackathonul EUDIS

Un sistem inteligent de apărare aeriană care detectează și neutralizează amenințările ce zboară la altitudine joasă, dezvoltat de echipa SkyHunter, este proiectul câștigător al celei de-a doua ediții a hackathonului EUDIS (European Defence Innovation Scheme). Evenimentul, dedicat inovației digitale cu utilizare duală – civilă și militară, s-a desfășurat simultan în opt țări europene, weekendul trecut, cu tema principală „Apărarea spațiului aerian”. România a înregistrat cel mai mare număr de echipe inscrise în competiție, 39.

Aceasta este a doua victorie a echipei SkyHunter la hackathonul EUDIS.

Sistemul dezvoltat de echipă funcționează ca o rețea inteligentă de senzori și echipamente interconectate, capabilă să detecteze obiectele din aer prin camere și senzori acustici, să estimeze cu precizie traiectoria și viteza țintei și să reacționeze automat pentru neutralizarea amenințărilor. Cu ajutorul camerelor sincronizate, sistemul reconstruiește spațiul aerian în 3D și permite identificarea și urmăririi inclusiv a dronelor foarte mici sau greu de detectat.

Echipa SkyHunter este formată din: Adrian Rotaru, Răzvan Badea, Eduard Manolescu, Andrei Ionescu Piatra, Marius Carstea, Mihail Paduraru, Horia Mitrica și Yannick Bastian.

„Hackathonul EUDIS a avut un rol foarte important în evoluția proiectului nostru. La prima ediție eram doar trei ingineri cu o idee și multă curiozitate, iar până la a doua ediție am reușit să formăm o echipă de nouă oameni care cred în acest proiect. Discuțiile cu mentorii, atât din România cât și din alte țări europene, ne-au ajutat să înțelegem mai clar ce trebuie construit și de ce acest demers este relevant. Premiile ne-au permis să dezvoltăm primul MVP, iar oamenii pe care i-am cunoscut prin EUDIS ne-au deschis oportunități de colaborare pentru dezvoltarea, testarea și certificarea soluției noastre. Pentru noi, EUDIS nu a fost doar un hackathon, ci un pas important înainte”, declară Adrian Rotaru, cercetător științific, membru al echipei SkyHunter.

Celelalte premii au fost obținute de echipele Palladion Systems (locul II) și Solomonar Corp (locul III).

Echipa Palladion Systems, clasată pe locul II, a dezvoltat un interceptor de drone (C-UAS) accesibil, modular și rapid de produs. Drona are un design complet imprimat 3D, fără asamblare manuală, ceea ce permite fabricarea direct în apropierea zonelor de conflict, în micro-fabrici care pot fi instalate în doar câteva zile. Soluția include tehnologii avansate, precum camere cu inteligență artificială, fuziune de senzori și zbor semi-autonom, pentru detectarea și interceptarea mai eficientă a dronelor. Echipa este internațională, cu membri din România, Cehia, Italia și Norvegia: Christopher Randall, Mara Hutart, Jacopo Angeloni, Dan Andrei Luca și Einar Bratthal.

Locul III a fost adjudecat de Solomonar Corp, care a propus un sistem modern de protecție a spațiului aerian bazat pe drone interceptoare de mare viteză, capabile să detecteze, urmărească și neutralizeze rapid drone neautorizate. Membrii echipei sunt: Adrian Donca, Iosif Grünner, Eugen Moldoveanu.

Mențiuni speciale din partea juriului au primit echipele HORNET, care a propus un sistem mobil de apărare anti-drone capabil să oprească autonom roiuri de drone, X Fighter, care a prezentat o dronă tactică multifuncțională și W.A.S.P, care a dezvoltat un sistem pentru identificarea dronelor ostile și neutralizarea acestora prin interceptori.

Printre jurații care au evaluat proiectele se numără: Daniel Petrescu – fost șef al Statului Major General al Armatei Române; Bogdan Ciubotaru – MApN; Flaviu Răducanu, manager senior International Space Exploration Coordination Group’s (ISECG); Ulpia Elena Botezatu, membră a biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale Extraatmosferice; Dragoș Barbu, AI Factory, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică; Victor Pricop – Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli INCAS; Alina Mihaela Badescu – Universitatea Politehnica București; Gabriel Bădăluță – Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

În evaluarea proiectelor, aceștia au ținut cont de gradul de inovație, fezabilitatea tehnică și potențialul de implementare. De asemenea, au apreciat claritatea prezentării și a modului în care echipele au argumentat care este impactul soluției propuse.

În cadrul hackathonului EUDIS, cu suportul Techcelerator, a avut loc masa rotundă Vanguard Dual-Use, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, industriei de apărare, mediului academic și startup-urilor deep-tech pentru a discuta viitorul inovației dual-use în România și integrarea acesteia în ecosistemul european. Alături de participanți ai Comisiei Europene și DG DEFIS – Directoratul General pentru Industria de Apărare și Spațiu, dialogul local s-a concentrat pe felul în care pot evolua startup-urile locale către statutul de furnizori europeni de soluții duale, prin colaborări cu instituții și industrie. De asemenea, participanții au discutat nevoi concrete din domenii precum securitate cibernetică, infrastructură critică și apărare, alături de soluții inovatoare propuse de companii și centre de cercetare.

„Participanții care se înscriu la hackathonul EUDIS sunt invitați să aplice (n.r. – să candideze) și pentru NATO DIANA (Defence Innovation Accelerator). Primul te conectează la Uniunea Europeană, care are mai multe fonduri alocate în această direcție, dar în cadrul NATO poți să vinzi în final produsul tău către alianța NATO. Proiectele provenite din inițiativa Uniunii Europene și cea a ROTSA sunt foarte binevenite, deoarece o parte dintre ele vor ajunge să fie achiziționate de armatele europene care fac parte din NATO. Prin urmare, aceste inițiative se completează, oferind un dublu sprijin pentru inovatorii în tehnologii cu utilizare duală,” declară Horia Răzvan-Botiș, membru supleantal Consiliului de Administrație NIF LPAC Fondul pentru Inovare NATO, mentor și jurat în cadrul hacktahonului EUDIS.

„Rezultatele acestei ediții confirmă că România are nu doar talent tehnic, ci și capacitatea de a genera soluții relevante pentru securitatea europeană. Faptul că am avut cel mai mare număr de înscrieri la nivel european și proiecte precum SkyHunter, care câștigă pentru a doua oară competiția, arată maturizarea rapidă a ecosistemului local de inovație dual-use (n.r. – cu utilizare duală). Prin EUDIS, și prin programe locale specializate pe dual-use (n.r. – cu utilizare duală), ne propunem să conectăm aceste echipe la oportunități reale de dezvoltare, finanțare și integrare în lanțurile europene de apărare”, declară Cristian Dascălu, președinte Romanian Tech Startups Association (ROTSA), organizatorul hackathonului EUDIS în România.

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Techcelerator, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli din București (INCAS) în calitate de gazdă, Directoratul Național de Securitate Energetică (DNSC) și producătorul român de tehnică militară Carfil, filială a ROMARM.

Iată o analiză jurnalistică actualizată despre hackathonul EUDIS (European Defence Innovation Scheme), bazată pe datele structurale ale programului și pe obiectivele oficiale de inovare ale Uniunii Europene pentru anul 2026.

Sub coordonarea Direcției Generale pentru Industrie de Apărare și Spațiu (DG DEFIS), hackathonul EUDIS 2026 a mobilizat un ecosistem vast de inovatori. Obiectivul central a fost identificarea unor soluții rapide pentru provocări complexe, de la securitatea cibernetică a rețelelor de energie până la monitorizarea spațiului orbital.

Indicatorii de participare și impactul competiției

Evoluția programului EUDIS reflectă o creștere a bugetelor alocate prin Fondul European de Apărare (EDF) pentru cercetare și dezvoltare.

Provocările tehnice ale ediției 2026

Participanții au lucrat la rezolvarea unor sarcini specifice, definite de experții Agenției Europene de Apărare (EDA) în colaborare cu parteneri industriali. Aceste provocări vizează punctele vulnerabile identificate în infrastructura europeană.

Structura sprijinului pentru echipele câștigătoare

Dincolo de premiile financiare imediate, arhitectura programului EUDIS este concepută pentru a asigura sustenabilitatea ideilor premiate, evitând blocarea acestora în faza de prototip.

• Programul de mentorat: Câștigătorii beneficiază de sesiuni cu experți în achiziții publice de apărare și proprietate intelectuală.

• Integrarea în ecosistemul EDF: Soluțiile cu potențial ridicat sunt direcționate către apelurile de proiecte de cercetare finanțate de UE.

• Acces la utilizatori finali: Echipele au ocazia să își prezinte soluțiile în fața reprezentanților forțelor armate din statele membre.

Rolul hub-ului din România în context regional

Hub-ul organizat în România a confirmat statutul țării de furnizor de expertiză în securitate cibernetică și dezvoltare software. Participarea locală s-a concentrat masiv pe soluții de criptare și sisteme de navigație care nu depind de semnalul GPS, tehnologii considerate esențiale în conflictele moderne.

Perspective de viitor

Hackathonul EUDIS 2026 demonstrează că inovația în apărare nu mai aparține exclusiv marilor corporații industriale. Prin deschiderea către startup-uri și mediul academic, Uniunea Europeană reușește să reducă timpul de adoptare a tehnologiilor noi, esențial pentru menținerea unui avantaj tehnologic într-un mediu global competitiv.

RIVUS Cluj-Napoca prinde contur: construcția a început oficial

Comments

comments