Consiliul Județean Cluj a aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumei de 43.793.000 lei, corespunzătoare cotelor defalcate din impozitul pe venit în anul 2026.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Continuăm să sprijinim autoritățile locale în vederea derulării acelor proiecte care au ca scop dezvoltarea comunităților și creșterea calității vieții locuitorilor din întreg județul. Chiar dacă sumele solicitate de primăriile clujene au fost mult mai mari decât posibilitățile de cofinanțare, am reușit să ajungem la un consens cu acestea și să sprijinim toate proiectele considerate prioritare și care aduc un plus de bunăstare clujenilor”.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István, a declarat că aceste fonduri vor susține acele proiecte care generează dezvoltare în comunitățile locale.
Fondurile sunt repartizate pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală – modernizarea infrastructurii rutiere, îmbunătățirea infrastructurii educaționale, dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, modernizarea sistemelor de iluminat public etc.
Dacă în 2016 bugetul județului Cluj se concentra pe întreținerea drumurilor și funcționarea spitalelor din subordine, în 2026 miza a devenit sustenabilitatea digitală și marile proiecte de conectivitate regională.
Evoluția veniturilor: motorul fondurilor europene
Principalul motor de creștere al bugetului județean a fost capacitatea de atragere a fondurilor nerambursabile. Clujul s-a menținut constant în topul național, pentru că a utilizat programele POIM, PNRR și, mai nou, Programul Regional 2021-2027.
| Indicator bugetar | Estimare 2016 | Realizat 2021 | Buget aprobat 2026 |
| Venituri totale | ~650 mil. RON | ~1,1 mld. RON | ~1,8 mld. RON |
| Pondere fonduri UE | 15% | 32% | 45% |
| Investiții (cap. dezvoltare) | 180 mil. RON | 410 mil. RON | 820 mil. RON |
Pilonii cheie ai cheltuielilor în ultimul deceniu
Repartizarea banilor publici reflectă prioritățile județului în funcție de etapele de dezvoltare.
1. Infrastructura rutieră și „Drumul Apusenilor”
În perioada 2018–2023, o parte masivă din buget a fost direcționată către modernizarea a sute de kilometri de drumuri județene. Proiecte emblematice precum „Drumul Apusenilor” sau drumul de legătură spre Autostrada Transilvania au necesitat sume considerabile, dar au deschis județul către turism și noi investiții industriale.
2. Sănătatea: modernizarea spitalelor clujene
CJ Cluj administrează un număr record de unități sanitare de interes regional. Bugetul ultimului deceniu a finanțat dotarea cu aparatură de ultimă generație a Spitalului de Recuperare, a celui de Copii și a Spitalului de Boli Infecțioase. În 2026, o pondere importantă revine digitalizării acestor unități (dosarul electronic al pacientului și telemedicina).
3. Parcurile industriale Tetarom
O particularitate a Clujului este capacitatea de a genera venituri proprii prin rețeaua de parcuri industriale Tetarom. Acestea nu doar că au atras giganți tehnologici, dar au asigurat o bază de impozitare stabilă care a permis județului să contracteze credite avantajoase pentru cofinanțarea proiectelor europene.
Provocările economice ale perioadei 2024–2026
Ultimii doi ani au adus provocări noi pentru echipa de management financiar a CJ Cluj. Inflația materialelor de construcții a forțat rectificări bugetare repetate pentru a salva șantierele începute.
-
Cofinanțarea PNRR: Presiunea de a asigura sumele necesare pentru proiectele de apă și canalizare demarate de Compania de Apă Someș, unde CJ Cluj este acționar principal.
-
Gestionarea deșeurilor: Finalizarea și operarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) a reprezentat o provocare timp de mulți ani, dar situația s-a stabilizat în anul 2025.
-
Digitalizarea administrativă: Bugetul din 2026 alocă sume record pentru „Smart County”, ceea ce reduce costurile de funcționare ale aparatului propriu prin automatizarea proceselor.
Caravana HORA promovează dialogul și bunele practici în industria ospitalității
