Consiliul Judeţean Cluj a demarat lucrări de întreţinere curentă şi periodică pe drumul judeţean DJ 182F Valea Gârbăului – Gârbăul Dejului – Rugășești. Aflate în plină derulare, operațiunile vizează un sector de drum în lungime de aproape 10 kilometri, situat între pozițiile kilometrice 0+000 și 9+980.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Importanța acestui drum județean este dată de faptul că asigură accesul direct și facil al locuitorilor la două drumuri naționale importante: DN 17 și DN 18B. Se asigură, astfel, o legătură directă între localitățile rurale din nordul Dejului și rețeaua rutieră ce duce spre județele vecine, Maramureș și Bistrița-Năsăud, permițând locuitorilor din zonă să ajungă rapid în centrele urbane, în special în municipiul Dej, pentru asistență medicală, instituții de învățământ, piețe de desfacere și locuri de muncă”.
Operațiunile constau în întreținerea părții carosabile și a îmbrăcăminții asfaltice prin frezarea zonelor de carosabil deteriorate, plombarea gropilor și tratarea burdușirilor și a tasărilor, refacerea terasamentelor deteriorate, completarea acostamentelor, asigurarea scurgerii apelor din zona drumului prin curățarea șanțurilor și a rigolelor, asigurarea esteticii rutiere prin tăierea lăstărișului și a vegetației din vecinătatea drumului, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.
Totodată, vor fi realizate lucrări de refacere a timpanelor de podețe, prelungire sau înlocuire de podețe, precum și asigurarea siguranței circulației prin montarea sau înlocuirea de parapeți, elemente de capace și montarea de butoni și plăcuțe reflectorizante pentru stâlpi și parapete, precum și lucrări care vizează corecții de albii prin realizarea sau refacerea de gabioane.
În ultimul deceniu, județul Cluj a cunoscut o transformare profundă a infrastructurii rurale și periurbane, impulsionată de o strategie masivă de reabilitare a căilor de comunicație. Între anii 2016 și 2026, Consiliului Județean Cluj a prioritizat modernizarea rețelei de drumuri județene și a transformat vechile rute pietruite sau degradate în adevărate culoare de dezvoltare economică. Această infuzie de capital a deschis comunități izolate, a facilitat naveta forței de muncă spre polul tehnologic Cluj-Napoca și a impulsionat turismul în Munții Apuseni.
Prin utilizarea fondurilor europene europene (prin Programul Operațional Regional), a creditelor de dezvoltare și a resurselor proprii, instituția a reușit să modernizeze sute de kilometri de asfalt și a adus infrastructura secundară la standarde similare cu cele ale drumurilor naționale.
Un deceniu de șantiere: Evoluția investițiilor în cifre
La începutul acestui interval, în 2016, rețeaua de drumuri județene din Cluj se confrunta cu un deficit istoric de calitate în zonele montane și în estul județului (zona Dej-Gherla). Strategia multianuală a schimbat prioritățile, care au trecut de la simple lucrări de întreținere (plombări) la reconstrucții capitale, de la fundație până la straturile de uzură, inclusiv stabilizarea versanților și refacerea podurilor.
Conform datelor centralizate din bugetele anuale și rapoartele de activitate ale Consiliului Județean Cluj, dinamica fondurilor alocate și a kilometrilor modernizați (covoare asfaltice noi și reabilitări structurale) se prezintă astfel:
| Perioada de referință | Kilometri de drum modernizați / reabilitați | Volumul investițiilor totale (estimat) | Principala sursă de finanțare |
| 2016 – 2018 | aprox. 210 km | 180 milioane lei | Buget local + Fonduri guvernamentale (PNDL) |
| 2019 – 2021 | aprox. 290 km | 340 milioane lei | Fonduri Europene (POR 2014-2020) + Împrumuturi |
| 2022 – 2024 | aprox. 320 km | 490 milioane lei | Fonduri Europene (Regio) + Bugetul Județean |
| 2025 – 2026 (Prezent) | aprox. 180 km | 310 milioane lei | Programe europene noi + Cofinanțări naționale |
| TOTAL (10 ANI) | aprox. 1.000 km | peste 1,32 miliarde lei |
Marile culoare de mobilitate: Proiecte strategice finalizate
Investițiile nu au fost fragmentate, ci s-au concentrat pe „culoare strategice” concepute să lege comunitățile rurale direct de marile artere naționale (DN1, DN1C) sau de autostrada A3.
Tabelul de mai jos detaliază trei dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră regională finalizate în ultimul deceniu de Consiliul Județean Cluj:
| Culoarul de transport / Drumul | Lungime (km) | Zone / Comune conectate direct | Impactul economic și turistic obținut |
| Culoarul de Mobilitate Nord-Vest (DJ 108A, DJ 109A) | 72 km | Gârbău, Aghireșu, Panticeu, Recea-Cristur | A facilitat transportul de mărfuri în nordul județului și accesul la parcurile industriale periurbane. |
| Drumul Apusenilor (DJ 764B, DJ 108K) | 25 km | Poieni, Valea Drăganului, Remeți | Proiect major cu fonduri UE; a deschis complet potențialul turistic montan de la granița cu județul Bihor. |
| Culoarul de Mobilitate Est (DJ 172A, DJ 161) | 48 km | Mintiu Gherlii, Mica, Bonțida | A modernizat rutele spre festivalul Electric Castle și a redus timpul de tranzit pentru localitățile de pe malul Someșului Mic. |
Standarde tehnice moderne și siguranță rutieră
Modernizarea din ultimii 10 ani a depășit simpla turnare a asfaltului. Standardele tehnice impuse în caietele de sarcini au inclus elemente obligatorii de siguranță și durabilitate:
-
Sisteme de colectare a apelor: Realizarea a sute de kilometri de șanțuri betonate și rigole ranforsate pentru a preveni distrugerea carosabilului în timpul viiturilor.
-
Consolidări speciale: În zonele montane (Măguri-Răcătău, Băișoara, Valea Ierii), s-au construit ziduri de sprijin masive din beton și s-au instalat plase ancorate pentru stoparea căderilor de pietre.
-
Semnalizare inteligentă: Introducerea marcajelor rutiere termoplastice de mare durabilitate și a parapetelor de protecție zincate pe sectoarele periculoase.
Provocările administrative în anul 2026
Atingerea bornei de aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri județene aduse la o stare tehnică bună sau excelentă plasează Clujul în topul național al infrastructurii secundare. Cu toate acestea, în 2026, provocările s-au mutat de la construcția inițială spre conservare.
Creșterea masivă a traficului greu, generată de boom-ul construcțiilor din județ, supune drumurile județene la o uzură accelerată. Din acest motiv, autoritățile județene mizează în prezent pe digitalizare și instaleză sisteme automate de cântărire dinamică în mișcare pe principalele rute pentru a descuraja camioanele care depășesc tonajul legal.
Bilanțul ultimului deceniu demonstrează că modernizarea drumurilor județene a fost motorul din umbră al coeziunii teritoriale în Cluj. Scurtarea distanțelor fizice a permis satului clujean să rămână viu și a transformat izolarea rurală într-o oportunitate de dezvoltare durabilă, accesibilă oricărui cetățean din județ.
