Sectorul bancar din România a încheiat anul trecut cu un profit net agregat record, de 15,5 miliarde de lei. Potrivit celui mai recent raport al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), băncile noastre sunt mai solide ca niciodată, beneficiind din plin de digitalizare, dobânzi ridicate și consolidarea pieței.
Totuși, dincolo de șampania deschisă în birourile de sticlă ale marilor corporații financiare, mediul de business din Cluj și din restul țării își pune o întrebare legitimă: cum ajută acest profit solid economia reală?
Băncile au o funcție economică specială pe care nicio altă companie privată nu o are: ele reprezintă infrastructura prin care economiile populației se transformă în combustibil pentru firme, prin intermediul creditelor. De aceea, experții avertizează că succesul sectorului trebuie citit pe două niveluri:
La nivel de firmă bancară: Unde cifrele arată impecabil – marje excelente, disciplină de risc și o capacitate uriașă de a genera valoare pentru acționari.
La nivel de economie: Unde miza este dacă acești bani ajung efectiv la companiile locale care vor să investească, să angajeze oameni, să producă și să exporte.
Semnalul de alarmă: Un profit masiv arată soliditate financiară, dar nu înseamnă automat dezvoltare economică. O bancă poate fi extrem de profitabilă și prudentă în același timp, câștigând bine din titluri de stat, comisioane sau diferențe de curs, fără să își asume riscul de a finanța proiecte locale cu adevărat curajoase.
Ce înseamnă acest lucru pentru antreprenorii clujeni?
Clujul este un hub economic efervescent, cu mii de startup-uri în IT, producție și servicii care au nevoie de capital pentru a crește. În contextul în care sistemul bancar a devenit mult mai puternic în ultimul an, provocarea momentului este ca această forță financiară să nu rămână blocată doar în bilanțurile contabile ale băncilor. Pentru ca economia reală să țină pasul, este nevoie ca băncile să treacă de la defensivă la ofensivă și să transforme profiturile masive într-o politică de creditare mai accesibilă și mai curajoasă pentru companiile care mișcă România înainte.
Profitabilitatea vine și pe fondul consolidării bancare. În ultimii ani, piața a trecut prin tranzacții importante. Banca Transilvania a cumpărat OTP Bank România, UniCredit a preluat Alpha Bank România, iar Intesa Sanpaolo a integrat First Bank.
BusinessEdge a demonstrat că aceste mișcări reduc numărul de jucători și creează instituții mai mari. O bancă mai mare poate avea costuri mai bine distribuite, tehnologie mai bună și capacitate mai mare de finanțare. Poate susține clienți mai mari și proiecte mai complexe.
Consolidarea nu este însă un scop în sine. Ea devine relevantă pentru economie doar dacă instituțiile mai puternice finanțează mai mult sectorul privat. Altfel, sistemul devine mai eficient pentru sine, nu neapărat mai util pentru companii.
Despre lichiditățile existente, raportul credite-depozite, dar și despre cum profitul băncilor poate fi beneficiu pentru economie află de pe BusinessEdge.
