România digitală trăiește într-un contrast izbitor în 2026. Pe de o parte, organizațiile autohtone se declară tot mai mature în fața pericolelor cibernetice, iar infrastructura de internet rămâne de top european. Pe de altă parte, raportul „Digital Decade 2026” al Comisiei Europene ne plasează din nou pe ultimele locuri la digitalizarea serviciilor publice și a companiilor.
Decalajul persistă de un deceniu, deși țara a avut la dispoziție fonduri uriașe prin PNRR, scrie BusinessEdge.
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat recent o mobilizare record: 1.126 de organizații din România și-au autoevaluat „nivelul de maturitate cibernetică” în cadrul unui proiect finanțat prin Componenta 7 a PNRR („Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie”). Numărul mare de participanți plasează această inițiativă pe locul patru în topul celor mai accesate proiecte naționale din PNRR, semn că securitatea datelor a devenit o prioritate reală în economie.
Vestea bună de la DNSC vine însă într-un moment de analiză dură din partea Bruxelles-ului. Raportul european privind „Decada Digitală”, publicat la mijlocul lunii iunie, arată că România nu reușește să traducă potențialul tehnic în administrație modernă.
Unde excelăm: Viteza și creierele din IT
România continuă să fie o forță în UE la capitolele care țin de infrastructură brută și resurse umane. Suntem campionii absoluți ai Uniunii la rețelele fixe și acoperirea cu fibră optică, un avantaj vizibil inclusiv în zonele rurale sau mai puțin dezvoltate:
Acoperire fibră optică: 94,2% în România, față de o medie europeană de doar 66,6%.
Specialiști IT: România produce pe bandă rulantă absolvenți în domeniul IT&C, aceștia reprezentând 7,10% din totalul absolvenților din țară.
Proiecte de viitor: Ambițiile rămân mari prin investiții strategice anunțate în microelectronică și inteligență artificială, precum proiectele „Fabrica AI” sau Black Sea AI Gigafactory.
Capcana ultimului loc: Zece ani de stagnare în servicii publice
În ciuda acestor plusuri, restul indicatorilor arată o realitate neschimbată de pe vremea vechiului indice DESI (Digital Economy and Society Index). În 2016, România era pe ultimul loc în UE la digitalizare, singura excepție fiind conectivitatea. Zece ani mai târziu, în 2026, diagnosticul pus de Comisia Europeană este aproape identic, deși Componenta 7 din PNRR a pus pe masă peste 1,8 miliarde de euro strict pentru transformarea digitală a sectorului public și securitate cibernetică.
Raportul CE subliniază că digitalizarea serviciilor publice din România rămâne fragmentată, iar efectele investițiilor masive (cum este cloudul guvernamental) întârzie să se vadă în viața de zi cu zi a cetățenilor și firmelor:
| Indicator Digital Decade 2026 | Scor România | Medie UE |
| Servicii publice digitale pentru cetățeni | 64,2% | 84,6% |
| Servicii publice digitale pentru companii | 66,8% | 88,6% |
România se găsește astfel în situația paradoxală în care deține „autostrăzile digitale” și inginerii necesari, dar instituțiile publice și o bună parte din mediul de afaceri continuă să bată pasul pe loc, lăsând țara ancorată la coada clasamentelor europene.
Mai multe afli de pe BusinessEdge.
Investiție de peste 67 de milioane de lei pentru salvarea și restaurarea Palatului Teleki
