Petrecerile de Halloween au umplut pensiunile din Munții Apuseni

Castelele, bisericile fortificate și cetățile din Transilvania sunt promovate de agenții de turism din străinătate drept locuri care merită să fie vizitate în această toamnă. Au existat oferte pentru Halloween, precum și oferte care sunt legate de mitul lui Dracula. Primele grupuri importante de turiști britanici și americani încep să fie cazate încă de azi în hotelurile istorice din Cluj.

Perioada Halloweenului îi atrage în Transilvania pe foarte mulți turiști vorbitori de limba engleză. Și aceasta pentru că mai multe agenții de turism din Londra, din New York sau din Cardiff promovează excursiile în Transilvania, tărâmul mitic al nopții, al vampirilor și al lupilor. Unele dintre unitățile de cazare au pregătit meniuri speciale, inclusiv cel mai vechi hotel din Cluj, care este menționat chiar în romanul Dracula, spune proprietara acestuia, Adriana Sava.

Un obiectiv tot mai vizitat este Castelul Bánffy din Răscruci. Acesta a primit premiul Europa Nostra din partea Uniunii Europene. Castelul este proprietatea Consiliului Județean Cluj și a fost restaurat cu ajutorul fondurilor europene, astfel că și-a recăpătat splendoarea, spune vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István.

Turiștii ajung să viziteze și ruinele romantice ale unor castele precum cel din Mănăstireni, care a aparținut contelui Sigismund Kornis, spune istoricul Leonard Horvath, directorul Centrului UBB CORE.

Tendința creșterii numărului de turiști străini este confirmată și de datele Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj. Deja, aeroportul clujean a depășit pragul de 3.000.000 de pasageri în acest an, iar până la sfârșitul lui 2026 ar putea depăși și pragul de 3,5 milioane de pasageri.

În noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, lumea contemporană îmbracă straie macabre, măști stranii și lumini portocalii, într-o celebrare a Halloween-ului — una dintre cele mai spectaculoase și polarizante sărbători ale timpurilor noastre. Ceea ce a debutat cu peste două milenii în urmă pe dealurile cețoase ale Irlandei și Scoției antice drept un ritual spiritual grav de trecere spre întuneric și iarnă s-a transformat, prin migrație și asimilare comercială, într-un gigant economic și cultural global.

Departe de a fi o simplă invenție americană modernă, sărbătoarea contemporană este un mozaic complex de rituri păgâne, adaptări creștine medievale și marketing de consum.

Arborele genealogic al sărbătorii: Din antichitate în epoca digitală

Rădăcinile arhaice: Focul și vălul subțire dintre lumi

Originea Halloween-ului se ancorează ferm în festivalul celt Samhain. Pentru comunitățile celtice pastorale, data de 31 octombrie marca finalul ciclului recoltelor și intrarea în jumătatea întunecată și rece a anului. Se credea că în această noapte de cumpănă granița dintre lumea materială și tărâmul spiritelor (Aos Sí) se subția periculos de mult, ceea ce permitea strămoșilor, dar și entităților malefice, să pășească printre muritori.

Druizii aprindeau focuri uriașe pe dealuri, iar sătenii îmbrăcau piei de animale și măști grotești pentru a induce în eroare spiritele rele și a nu fi recunoscuți. Când Biserica Catolică a stabilit, în secolul al VIII-lea, Sărbătoarea Tuturor Sfinților la data de 1 noiembrie, ajunul a preluat numele de All Hallows’ Eve, termen care s-a scurtat fonetic de-a lungul secolelor în cunoscutul Halloween.

Călătoria peste ocean și nașterea simbolurilor moderne

Transformarea decisivă a sărbătorii s-a produs la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu Marea Foamete din Irlanda (1845–1849), când milioane de imigranți irlandezi au debarcat în Statele Unite și și-au adus în Lumea Nouă tradițiile orale și obiceiurile de toamnă:

1. Legenda lui Jack-o’-Lantern:

   În folclorul irlandez, un bețiv viclean pe nume Jack a păcălit Diavolul și a fost condamnat după moarte să rătăcească veșnic prin întuneric doar cu un cărbune aprins ascuns într-un nap scobit. Ajunși în Lumea Nouă, coloniștii au descoperit că dovleacul local era mult mai generos, moale și ușor de sculptat decât napul european și au creat astfel felinarul portocaliu.

2. Obiceiul „Trick or Treat”:

   Evoluat din practica medievală britanică a „soul cake-ului” — în care copiii săraci mergeau din ușă în ușă și ofereau rugăciuni pentru morți în schimbul unor turte dulci —, colindul de Halloween s-a transformat în America anilor 1930 într-o joacă de cartier.

Un colos economic și o controversă culturală

În prezent, Halloween-ul rivalizează cu Crăciunul în materie de impact comercial. Doar pe piața americană, cheltuielile anuale pentru costume, dulciuri și decorațiuni depășesc 12 miliarde de dolari, iar în ultimii ani fenomenul s-a extins agresiv pe piețele europene și asiatice.

În spațiul est-european și în România, integrarea sărbătorii generează în continuare dezbateri nuanțate:

• Tensiunea tradițională și religioasă: Biserica și conservatorii culturali privesc adesea Halloween-ul cu reticență, pe motiv că promovează o fascinație morbidă și importă artificial un obicei străin care eclipsează comemorări locale precum Luminația (Ziua Morților, 1 noiembrie în Transilvania și Banat).

• Turismul mitic și divertismentul: Pe de altă parte, industria ospitalității și tinerii au îmbrățișat fenomenul. În Transilvania, Halloween-ul a devenit un catalizator turistic masiv, iar castelele medievale — în frunte cu Castelul Bran și Cetatea Sighișoara — atrag mii de turiști străini atrași de mitul lui Dracula.

Dincolo de polemici și mărfuri de plastic, fascinația persistentă pentru Halloween demonstrează o nevoie universală a psihicului uman: aceea de a privi frica în ochi, de a îmblânzi întunericul prin râs și de a celebra trecerea timpului printr-un joc colectiv al imaginației.

ITM Cluj: amenzi de 1.032.500 de lei și 25 persoane depistate fără contract de muncă

Comments

comments