Tema este aproape o legendă. Mulți români care au călătorit în afara țării vorbesc despre faptul că unele produse au un gust diferit în Vest față de România. Este clar o afirmație pur subiectivă. Iar subiectivismul este imposibil de anchetat și legiferat.
Există, însă, și o serie de cercetări care vin să demonstreze cu argumente afirmațiile legate de diferențele de calitate între produse cu același brand comercializate în Europa de Est și cea de Vest.
În anul 2011, Asociația Consumatorilor din Slovacia a derulat o anchetă prin care au fost testate mai multe produse din supermarketuri din opt state ale Europei, rezultatele fiind omologate de către Institutul Național Veterinar și Alimentar. Mărfurile testate au fost băuturi racoritoare, piper, ciocolată și cafea, iar rezultatul anchetei a fost acela că există diferențe de calitate între produsele cu aceeași marcă.
În anul 2015, o echipă de la Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga a realizat o anchetă pentru câteva produse comercializate în Germania și Cehia. Parlamentul European a abordat și el, într-o dezbatere, acest subiect. În fine, recent, Oficiul Național pentru Siguranța Alimentelor din Ungaria a analizat 24 de produse alimentare și a constatat că în cazul unor produse există diferențe între cele comercializate în Ungaria și cele din Austria.
Tema devine deja una politică, iar statele din grupul de la Visegrad, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, plus Bulgaria și România doresc să pună subiectul pe agenda europeană.
Deocamdată, reprezentanții Comisiei Europene au declarat că firmele pot avea libertatea de a-și adapta produsele în funcție de piața de comercializare.
Unde este adevărul? Greu de spus. O analiză lucidă trebuie să plece de la studii care se bazează pe cercetări științifice și nu pe percepții subiective. Din acest punct de vedere, trebuie remarcat că analizele cu caracter științific sunt puține și nu au fost convingătoare la nivelul Comisiei Europene. În al doilea rând, normele europene impun produselor comercializate două tipuri de restricții: una privind normele sanitar-veterinare; a doua, privind concordanța care trebuie să existe între produs și etichetă. Din aceste două puncte de vedere, tema diferenței de calitate între piețe sau între state nu există. Adică, o marfă poate să respecte normele legale privind criteriile sanitare și pe cele privind etichetarea și, în același timp, să facă diferențe de calitate între piețele pe care se vinde.
Explicația pe care o dau companiile multinaționale față de aceste acuzații este simplă: își adaptează calitatea produselor în funcție de gusturile consumatorilor. Este cert că gustul consumatorilor europeni diferă de la țară la țară sau uneori chiar în interiorul aceluiași stat. Deci, afirmă reprezentanții companiilor producătoare, firmele sunt îndreptățite să își adapteze rețetele de fabricație la gusturile consumatorilor atât timp cât acest lucru este înscris clar pe etichetă și sunt respectate normele sanitare.
Citiți mai mult AICI
