Scrisoarea, semnată în temeiul articolului 50 al Tratatului de Lisabona din 2009, va fi înmânată în cursul zilei de miercuri, în jurul orelor 13:30 la Bruxelles președintelui Consiliului European, Donald Tusk.
Premierul Theresa May urmează să țină o alocuțiune în Camera Comunelor a parlamentului de la Londra în care va face un apel la unitatea Regatului și va promite să reprezinte toți locuitorii țării, inclusiv cetățenii UE din Marea Britanie al căror statut este încă incert.
Peste exact o lună, la 29 aprilie, liderii UE fără Marea Britanie reuniți la un summit vor da un mandat de negocieri Comisiei Europene.
Negocierile vor începe în mai-iunie 2017 și data țintă de încheiere ar fi octombrie 2018. După încheierea negocierilor până în martie 2019 acordul dintre Marea Britanie și UE va fi supus ratificării parlamentului britanic, Consiliului European și Parlamentului European.
Pe 29 martie 2019 va înceta statutul de membru UE al Marii Britanii cu excepția cazului în care cei 27 de membri UE decid cu unanimitate prelungirea negocierilor.
Cei mai mulți observatori consideră că perioada de doi ani este foarte scurtă pentru ceea ce se anunță a fi probabil cele mai complicate negocieri din istoria omenirii. Un ministru britanic asemuia aceste negocieri unei partide de șah tridimensional care se joacă legat la ochi.
Pe agenda negocierilor vor figura prioritar statutul celor peste patru milioane de cetățeni (3,2 milioane cetățeni UE din Marea Britanie și un milion de cetățeni britanici din UE) precum și nota de plată ce va trebui achitată de Marea Britanie ca parte a ceea ce Uniunea consideră a fi obligații asumate și era recent estimată de surse ale Comisiei Europene la 60 de miliarde de euro.
Premierul Theresa May are o misiune foarte dificilă nu doar în privința negocierilor ci și pe plan intern. Apelul ei la unitate survine într-o perioadă în care Regatul Unit face față din nou tendințelor separatiste.
Parlamentul Scoției, dominat de separatiști, a votat în favoarea unui nou referendum privind independența, deși premierul May, care trebuie să aprobe convocarea unui asemenea scrutin, este ferm opusă organizării sale până ce nu va fi încheiat procesul ieșirii din UE.
Poate mai serioasă este amenințarea separatistă din Irlanda de Nord, unde imposibilitatea formării unui executiv regional după recentele alegeri anticipate conjugată cu teama că frontiera cu Republica Irlanda va deveni una “dură” după Brexit a încurajat politicienii naționaliști pro-irlandezi să ceară organizarea unui referendum privind reunificarea insulei și deci rămânerea în UE, referendum căruia autoritățile de la Londra nu i se opun.
Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii în UE în referendumul din 23 iunie 2016, în timp ce electoratul pe ansamblul Regatului Unit a votat cu 52% – 48% în favoarea ieșirii din Uniune.
Urmează o perioadă de incertitudine în cadrul unui proces în premieră absolută în istoria omenirii. Un lucru este însă cert: regulile de imigrație în Regatul Unit nu se schimbă după 29 martie și orice schimbare în acest domeniu va trebui aprobată de parlament și va intra în vigoare numai după ce Marea Britanie nu va mai fi membru UE.
