România se află acum în prima linie pentru despărțirea de Londra în 29 martie și pentru adoptarea unui buget UE multianual, o sarcină imensă și extrem de delicată.
Jean-Claude Juncker a așteptat ultimele zile ale lui 2018 pentru a-si exprima dubiul în capacitatea guvernului de a duce pe umeri președinția. Lovitura a fost dură si greu de reparat.
Iar ca dosare, bugetul 2021-2027 a fost în mare parte descâlcit, la nivel tehnic, Austria îi predă României un dosar dospit și bun de pus la copt.
Dar cuțitele negocierii acum se vor ascuți. Mai putini bani post Brexit, un buget redus pentru agricultură și regiuni, mai ales pentru estul european, o atenție mare acordată sudului puternic lovit de migrație și posibilitatea sancționării statelor prin reducerea fondurilor structurale.
Iată în mare ceea ce va negocia România, uneori noaptea târziu și la uzură și iată cum din capul mesei, ea va trebui să se asigure că toată lumea este mulțumită.
Pe ultima sută de metri, cum dosarul este totuși prea stufos, s-a decis ca un acord la nivelul liderilor UE să fie programat pentru toamnă. România scapă astfel de negocierile între liderii UE, cele mai dure, pe care i le predă Președinției Finlandeze.
Se adaugă aici și mica surpriză franceză care s-a tradus în boicotarea reuniunilor despre buget unde nu se vorbea franceza. Gestul făcut de ambasadorul Franței pe lângă UE în primăvară se poate repeta de manieră inopinată, negociatorii români se așteaptă oricând la un blocaj.
Privind Brexit, nimic nu poate fi mai haotic și mai imprevizibil. Un acord de retragere aprobat de UE, dar cu mari șanse de eșec la Londra, o despărțire neclară și chiar nesigură în 29 martie, la miezul nopții, urmată de consecințe doar în parte previzibile.
Brexit nu are loc nici din cauza și nici datorită României, dar va rămâne în istoria comunitară ca evenimentul petrecut sub președinție română.
În paralel, in luna mai au loc alegerile europene, cele prin care Parlamentul European se reînnoiește odată la cinci ani. Acestea, cu care Președinția Româna nu are de-a face, îngreunează însă tot procesul decizional al UE, întrucât se intră în campanie electorală declarată în martie deja. Pâna și Comisia Europeană se oprește din lucru la sfârșit de aprilie.
Şi tot în mai, Sibiu găzduiește primul summit european post Brexit, unul pe care UE îl vede drept o șansă de reînnoire și de plecare pe baze mai solide și poate și mai sănătoase. Comisia Europeană a lansat astfel o strategie numită Road2Sibiu, un fel de foaie de parcurs comunitară spre o nouă viaţă palpitantă de tânără divorțată.
Strategia este însă plină de incertitudini economice și de slogane prost gândite și mai ales nu pare deloc să aibă susținerea Berlinului sau a Parisului, dar nici a a altor capitale.
Citiți mai mult AICI
