„Biblioteca Populară din Cluj a fost înființată și anexată simultan Bibliotecii Universității. Stocul de opere a fost adunat din donațiunile Ministerelor, Bibliotecii Universitare și mici cumpărături din fondul bugetar al instituției. Tot din cauza greutăților materiale, Biblioteca Populară a lucrat până acum servindu-se de personalul și tot ajutorul Bibliotecii noastre Universitare.
Până în 1925 unica sală de lecturi cu locuri pentru 120 cititori a fost suficientă pentru publicul format din copii, adulți și meseriași, care găseau acolo ziare, reviste și opere pentru educarea tineretului, în plus toate broșurile și cărțile de specialitate și educație socială pentru meseriașii profesioniști. Aceștia frecventează biblioteca zilnic de la orele 7 – 9 seara precum și Duminicile și sărbătorile.
În ultimul an însă numărul cititorilor s-a urcat în așa măsură că cele 120 locuri nu au mai putut corespunde necesităților generale. Mai cu seamă iarna, în fiecare seară, Biblioteca Populară este asaltată de o mulțime de cetitori întârziați, cari sunt siliți să aștepte ceasuri întregi înaintea garderobei, căutând să prindă locurile ce se eliberează.
De notat că majoritatea meseriașilor și elevilor școlilor de ucenici și meserii, ce formează publicul cetitor, sunt Români.
Grație interesului pe care domnul I. Barbu, directorul Bibliotecii Universității, l-a arătat față de instituția anexată, ajutând înzestrarea ei cu cărți și reviste românești – s-a putut ajunge la acest procent de cititori români cu totul superior celui din anii trecuți, unde publicul românesc dădea numai câteva procente.
În urma constatării insuficienței locurilor, Direcțiunea Bibliotecii a luat toate măsurile pentru clădirea unei săli noi și mari, dar chestiunea nu a reușit să fie rezolvată decât în parte și tot într-o măsură insuficientă.
Mărind capacitatea Bibliotecii Populare prin transformarea unui coridor în sală de lectură s-au putut da cititorilor în șaptezeci și cinci de locuri. Tot mobilierul noii săli a fost efectuat, din lipsă de fonduri, de atelierul de tâmplărie a Bibliotecii Universității.
Posibilitatea clădirei uneii săli noui
Marele palat al Bibliotecii Universitare nu este încă isprăvit. Planurile inițiale prevăd prelungirea aripei stângi care ar închide încă o curte internă. Fostul director din vechiul regim unguresc a oprit lucrările în modul în care se găsesc astăzi pentru o chestiune de ambiție personală.
Trebuie ca Ministerul de Instrucție să se ocupe mai de-aproape cu nevoile instituțiunilor noastre universitare, mai cu seamă când chestiunea are un al doilea caracter de educație socială”. [„Națiunea”, Anul I, nr.2, Cluj, 13 ianuarie 1927]
Clujul de ieri este rubrică permanentă a Clujinsider și ClujToday, realizată de istoricul clujean Felix Ostrovschi.