Unul dintre cele mai interesante studii legate de influența normelor culturale asupra deciziilor de a investi la nivel internațional a fost realizat de doi dintre cercetătorii științifici ai Universității Babeș-Bolyai. Cei doi autori, Alexandru Todea și Cristina Harin, activează în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. Studiul lor a fost publicat în influentul ”The European Journal of Finance”. Astfel de preocupări științifice sunt încurajate de echipa Centrului UBB CORE.
Concret, cei doi cercetători clujeni afirmă că ”Teoria standard a prețurilor presupune că investitorii au preferințe omogene, iar portofoliile lor mondiale ar trebui să fie identice între colegii lor. Cu toate acestea, investitorii manifestă o aversiune față de acțiunile străine și preferă să își concentreze portofoliul pe activele naționale, ceea ce duce la o diversificare deficitară (de exemplu, prejudecata față de piața internă). Supraalocarea pe piața internă implică subponderarea piețelor străine, care poate diferi în funcție de preferințele investitorilor (adică prejudecata externă). Un număr mare de studii au examinat diferențele între țări în ceea ce privește prejudecățile externe, încercând să explice acest fenomen prin comportamente raționale de investiții, dar și prin prejudecăți comportamentale”.
Cei doi cercetători clujeni au inventariat bogata literatură internațională de specialitate și au remarcat că ”Toate aceste studii s-au axat pe efectul valorilor culturale naționale asupra diversificării portofoliilor străine, ignorând efectul potențial al normelor culturale naționale. Valorile culturale naționale sunt idei comune despre ceea ce este bun, corect și de dorit într-o societate națională, fiind o mentalitate colectivă care se manifestă în valori (Hofstede 2001; Schwartz 1999). Acestea reprezintă preferințele comune ale indivizilor din societate cu privire la modul de gestionare a provocărilor supraviețuirii. Astfel, valorile culturale ale unei societăți sunt reflectate în comportamentele și practicile acesteia. În timp ce valorile culturale se referă la credințe, normele culturale sunt standarde sau reguli pe care societatea le consideră normale și sunt, de asemenea, reguli informale care guvernează comportamentul în grupuri și societăți (Bicchieri 2016; Gelfand, Nishii și Raver 2006)”.
O clasificare importantă a normelor culturale se referă la gradul de strictețe cu care oamenii aderă la acestea și este cunoscută sub numele de „strictețe – permisivitate culturală” (CTL). Acest concept reflectă fermitatea normelor sociale ale unei țări și toleranța societății față de comportamentul deviant (a se vedea Gelfand et al. 2011). CTL poate fi direct legată de prejudecățile străine prin canale precum creativitatea și încrederea socială.
Mai mult, cei doi cercetători au remarcat faptul că ”Investitorii din societățile rigide sunt mai puțin creativi și au o încredere societală mai scăzută, investind astfel mai puțin în străinătate. Dimpotrivă, fiind mai creativi și având un nivel mai ridicat de încredere, investitorii din societățile libere vor beneficia de o mai mare diversificare internațională a portofoliilor lor. CTL poate fi indirect legată de prejudecățile față de străinătate, deoarece funcționează ca un moderator al impactului pe care alte dimensiuni culturale îl au asupra prejudecăților față de străinătate (Taras, Kirkman și Steel 2010). Prin urmare, este posibil ca neluarea în considerare a CTL să fie motivul pentru care cercetările anterioare au obținut rezultate contradictorii și neconcludente cu privire la relația dintre dimensiunile culturale și prejudecățile față de străinătate. Utilizând măsura CTL a normelor culturale a lui Uz (2015) și măsura prejudecăților străine a lui Chan, Covrig și Ng (2005), dezvăluim influența CTL asupra prejudecăților străine luând în considerare investițiile de portofoliu în acțiuni ale 29 de țări investitoare pe 37 de piețe bursiere de destinație pentru perioada 2001-2018”.
Autorii studiului afirmă că CTL este un construct cultural diferit de valorile culturale care influențează prejudecățile față de străinătate. ”În același timp, am constatat că CTL moderează relația dintre dimensiunile culturale ale lui Hofstede și prejudecățile externe în mod diferit de la o dimensiune culturală la alta. Astfel, pe măsură ce societățile devin mai flexibile, efectul individualismului, masculinității, evitării incertitudinii și indulgenței dimensiunii culturale asupra prejudecăților externe este redus. În aceeași situație, efectul dimensiunilor culturale ale distanței de putere și ale orientării pe termen lung asupra prejudecăților față de străini devine mai puternic”.
Studiul realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai sugerează că normele culturale sunt un factor important care afectează comportamentul investitorilor și, la rândul său, prejudecățile străine. ”În acest studiu, am analizat relația directă și moderatoare dintre strictețea și slăbiciunea culturală asupra prejudecăților străine. Argumentele teoretice și rezultatele empirice ale acestui studiu arată că cultura ghidează comportamentul investițional nu numai prin valori culturale, ci și prin norme sociale. Concret, investitorii din societățile stricte au portofolii mai puțin diversificate la nivel internațional decât investitorii din societățile permisive. Am presupus că normele stricte și toleranța scăzută față de comportamentul deviant din societățile restrânse inhibă creativitatea și diminuează încrederea, rezultând într-o propensiune mai scăzută a investitorilor de a participa la nivel internațional. Investitorii din societățile libere, care nu sunt constrânși de rigiditatea normelor sociale și de teama de sancțiuni, își diversifică mai bine portofoliile în străinătate, deoarece creativitatea și încrederea lor sunt mai ridicate”, adaugă cei doi cercetători clujeni.
Ei au constatat că investitorii din țările caracterizate prin individualism, masculinitate și orientare pe termen lung prezintă o mai mare diversificare între piețele străine. De asemenea, investitorii din țările caracterizate prin evitarea incertitudinii și distanța de putere prezintă o diversificare mai redusă în străinătate.
Impactul distanței de putere asupra prejudecăților față de străini a fost constatată numai în cazul societăților stricte. ”Variabila „fermitate – slăbiciune” este una omisă în studiile anterioare care investighează relația dintre valorile culturale și prejudecățile externe, iar introducerea acesteia ne permite să înțelegem mai bine diferențele dintre țări în ceea ce privește prejudecățile externe. Aceste rezultate au o serie de implicații practice atât pentru țările de origine, cât și pentru țările de destinație ale fluxurilor de investiții străine de portofoliu. Din perspectiva investitorilor din țara de origine, existența unui efect de interacțiune bidirecțional al valorilor și normelor culturale asupra prejudecăților străine ar putea interesa managerii fondurilor de investiții care își diversifică portofoliile la nivel internațional.
Astfel, ei ar trebui să sporească creativitatea echipei lor de lucru, alegând o configurație optimă a dimensiunilor culturale ale membrilor lor prin introducerea în echipă a unor persoane din alte culturi (Gedik și Ozbek 2020). În același timp, managerii ar trebui să fie preocupați de stimularea încrederii interpersonale a membrilor echipei lor de lucru prin asigurarea unui mediu de lucru adecvat (Costa, Fulmer și Anderson 2017). Din perspectiva țărilor de destinație, atragerea investițiilor străine de portofoliu este mai dificilă atunci când investitorii provin din societăți stricte”, menționează cercetătorii clujeni.
Universitatea Babeș-Bolyai este unul dintre cei mai importanți furnizori de cercetare științifică din România. Universitatea clujeană a obținut o finanțare europeană prin intermediul PNRR, cu ajutorul căreia a creat Centrul Regional Nord-Vest de Orientare în Carieră al Cercetătorilor UBB-CORE. Acest centru face parte dintr-o rețea națională de opt centre de profil și îi sprijină în carieră și oferă resurse cercetătorilor științifici, precum și cadrelor didactice din universităților din Transilvania, cu precădere celor din Regiunea de Nord-Vest, adică din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș și Satu Mare. Principalul partener al Universității Babeș-Bolyai în acest proiect este Universitatea din Oradea.
