RFI: Intrarea în OECD, un proiect de țară pentru România

Trimite și altora

oecdPentru România accederea în OECD este o țintă pe care dorește să o atingă. Cea mai bună dovadă în acest sens este chiar istoria recentă a demersurilor pe care România le-a făcut pentru a intra în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Prima dată aderarea la OECD a fost înscrisă ca un obiectiv major în anul 2004. De atunci, fiecare guvern a reînnoit obiectivul, dar niciunul nu a reușit să îl atingă. În anul 2012, guvernul Ponta cerea printr-o scrisoare oficială să fie admisă în OECD. Dar, tot în anul 2012, România ratase momentul în care Organizația primise noi membri. Anul trecut, fostul premier Cioloș s-a întâlnit cu un înalt responsabil OECD, iar anul acesta, oficialii români vorbesc din nou despre determinarea României de a fi membru al OECD, potrivit RFI România.

Trebuie spus că OECD este un caz special printre instituțiile internaționale. Nu seamănă nici cu Fondul Monetar Internațional, nici cu Banca Mondială și nici cu Comisia Europeană, deși o serie de intersecții există cu fiecare dintre aceste instituții. Diferența majoră este că OECD are ca preocupare esențială calitatea politicilor publice, modernizarea acestor politici și aplicarea celor mai înalte standarde. Aici apare și prima problemă. OECD nu pune condiții strict cantitative celor care vor să adere la organizație. Nu se întâmplă precum la zona euro unde, în primul pas, este nevoie de o convergență nominală, adică de atingerea unor indicatori economici. Nu este nici precum la FMI, unde apartenența depinde de participația statului membru și bineînțeles de rațiuni geopolitice.

OECD este o construcție mai specială, care are în vedere instrumente calitative, precum buna guvernare publică. Dar conceptele OECD nu rămân doar la nivel teoretic, ci se transpun și în domenii concrete care sunt de fapt bariere la intrare pentru statele care doresc să devină membre ale organizației.

Iar OECD este o organizație specială, dacă ne gândim că cei 35 de membri ai ei, din care 23 sunt state europene, dețin 70% din producția și comerțul mondiale și 90% din investițiile străine directe la nivel mondial. OECD are și inițiative speciale. De exemplu, de la OECD a plecat definirea guvernanței corporative care a ajuns, iată, și în România, la companiile de stat. Cum se aplică este o altă poveste. De la OECD au plecat inițiativele privind schimbul de informații fiscale între bănci și state sau între agențiile fiscale din lume și paradisurile fiscale. De asemenea, sub cupola OECD se realizează analize extrem de serioase, comparative, care privesc domenii importante ale societății: educație, sănătate sau economie. Doar privind aceste preocupări, putem înțelege că România este încă departe de standardele OECD.

Și pentru a avea și cuantificări mai concrete, raportul OECD pe anul 2016 analizează România din punctul de vedere al standardelor organizației. Domeniile pe care OECD le monitorizează sunt: centrul de guvernare, managementul resurselor umane, guvernanță bugetară, guvernanță deschisă și guvernanță digitală.

Comments

comments

Nu sunt comentarii

LEAVE A REPLY