Analiza pleacă de la constatarea că statele ieșite din sistemul socialist au avut un decalaj de dezvoltare față de economiile din Vestul Europei. Astfel, studiul are în vedere șapte țări din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația și România, care sunt comparate cu 15 state din Europa de Vest. Primele concluzii sunt extrem de interesante. Astfel, în materie de produs intern brut pe cap de locuitor cele șapte state din Europa Centrală și de Est se află acolo unde Europa de Vest era în anul 1984. În ceea ce privește infrastructura rutieră, Europa Centrală este la nivelul anului 1980 al țărilor din Europa de Vest, iar în ceea ce privește activul net al angajaților rămânerea în urmă este cu aproape jumătate de secol. Toate aceste decalaje există în pofida progreselor pe care fostele țări socialiste le-au făcut în ultimii 20 de ani.
Interesant este că la unele capitole ale economiei digitale, țările din Europa Centrală și de Est sunt convergente cu Vechea Europă. De exemplu, în ceea ce privește gospodăriile cu acces la internet diferența este de numai patru ani, între cele două regiuni ale Europei, iar în materie de gospodării cu acces la rețeaua de telefonie mobilă diferența este de numai doi ani.
Ceea ce ne arată că nu există decalaje semnificative între statele europene din punctul de vedere al infrastructurii digitale. O analiză mai profundă indică însă diferențele dintre statele europene. Astfel, studiul arată evoluția indicelui economiei și societății digitale. Indicele include mai mulți indicatori, precum conectivitatea, abilitățile digitale, folosirea internetului, integrarea în tehnologia digitală și servicii digitale publice. La aceste capitole, România are rezultate diferite. La conectivitate, România este aproape de media europeană și are rezultate mai bune decât unele state din regiune. La celelalte capitole, însă, România este pe ultimul loc în clasamente, cu decalaje mari față de economiile din regiune la capitolele „folosirea internetului” și „serviciile publice digitale”.
Mai clar, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește e-guvernarea, chiar dacă acest capitol se află de ani de zile pe agenda guvernelor României. De asemenea, analiza Erste Group face o conexiune între guvernarea digitală și indicele de percepție al corupției. Astfel, se constată că România este în zona în care există corupție mare și digitalizare slabă a administrației. Invers, există state europene în care digitalizarea înaltă se asociază cu o corupție redusă.
