Unul dintre ele este relevat de datele pe luna octombrie ale contului curent. Este vorba despre faptul că deficitul de cont curent continuă să crească într-un ritm îngrijorător. Astfel, în comparaţie cu primele zece luni ale anului trecut, deficitul de cont curent aproape că s-a triplat, de la aproximativ 1 miliard euro la 3 miliarde euro anul acesta.
Trebuie spus că definirea simplă a contului curent al unei ţări înseamnă diferenţa dintre banii care intră şi cei care ies din economia respectivă. Contul curent include atât investiţiile directe, cât şi pe cele financiare şi evident exportul şi importul, adică fluxurile comerciale. O dată cu creşterea economică a apărut şi fenomenul inflamării contului curent. Îngrijorător este însă ritmul de creştere care se constată anul acesta.
De unde vine această creştere a deficitului de cont curent? Există patru explicaţii. În primul rând, deficitul creşte din cauza balanţei comerciale. România îşi alimentează, aşadar, creşterea economică şi consumul cu mărfuri din import. Este clar că vorbim de o vulnerabilitate a economiei româneşti, o structură a economiei diferită de nevoile pieţei. Nu este o problemă care apare de ieri, de azi, ci de foarte multă vreme. Încă din anii de boom economic, 2007 şi 2008, creşterea consumului a născut o creştere a deficitului de balanţă comercială şi implicit a celui de cont curent. Ceea ce ne arată că economia românească a depăşit criza, dar nu a reuşit să facă ajustări semnificative ale structurii economice.
În al doilea rând, serviciile contribuie la echilibrarea contului curent, aducând bani în ţară. În linii mari este vorba despre serviciile de prelucrare a bunurilor, adică lohnul, şi despre transporturile internaţionale, care arată importanţa acestui sector pentru economia românească.
În al treilea rând, a crescut deficitul adus de fluxurile financiare. Nu este o surpriză, dacă avem în vedere că investitorii financiari (bănci şi fonduri) au scos bani din România în acest an. Motivul nu este deloc obscur, ci ţine pur şi simplu de oportunităţile de afaceri pe care le găsesc investitorii financiari în alte spaţii economice. Iar fenomenul se va accentua pentru că datele de la sfârşitul anului arată că mirajul dolarului îi face pe investitori să îşi mute o parte din bani către moneda americană.
În al patrulea rând, transferurile, care includ, în principal, banii trimişi de românii din afara ţării, rămân pe plus, dar cu o scădere faţă de anul trecut. Respectiv, dacă la acest capitol România avea anul trecut un sold pozitiv de 2,4 miliarde euro, anul acesta plusul este de numai 2,1 miliarde euro.
Citiți mai mult AICI