Regiunea de Nord-Vest este un bun exemplu pentru celelalte regiuni ale României, pentru că, pentru bugetul alocat IMM-urilor, există deja supracontractare. Valoarea proiectelor depuse de companii depășește de șapte ori valoarea bugetului disponibil, a spus Corina Crețu, în cadrul unei dezbateri legate de viitorul politicii de coeziune, găzduită de Prefectura Cluj, la care participă reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, dar și ai autorităților naționale, regionale, județene și locale.
Corina Crețu a remarcat că această situație a apărut în contextul în care și în exercițiul financiar anterior Regiunea de Nord-Vest a reușit să absoarbă 407 de milioane de euro din cele 450 care îi fuseseră alocate, ceea ce înseamnă un grad de absorbție de 91 la sută. De asemenea, Corina Crețu a anunțat că, la nivel național, toate autoritățile de management și de control a fondurilor europene au fost acreditate, iar România nu mai are grad zero de absorbție a fondurilor europene, pentru că, deja, Comisia Europeană a plătit facturi în valoare de 95 de milioane de euro și are în analiză facturi de încă 350 de milioane de euro.
De asemenea, comisarul european pentru dezvoltare regională a menționat că România a îndeplinit deja 17 dintre condiționalitățile ex ante și mai are de îndeplinit încă cinci. Dintre acestea, una, cea legată de inovare, este pe cale să fie ridicată. Corina Crețu a atras atenția că statele membre ale Uniunii Europene mai au la dispoziție doar două luni pentru a îndeplini toate condiționalitățile, iar în caz contrar colegiul Comisiei Europene va discuta despre suspendarea unor linii de finanțare.
Comisarul european Corina Crețu și-a reînnoit mesajul că membrii Comisiei Europene descurajează statele membre să suprareglementeze domeniul legate de absorbția fondurilor europene. Ea a dat ca exemplu fondurile de coeziune, unde, pe lângă cele 600 de pagini ale regulamentului adoptat de Comisie, autoritățile naționale au adăugat încă 2.000 de pagini de ghiduri.
Corina Crețu crede că autoritățile române trebuie să facă toate eforturile pentru a beneficia de cât mai multe fonduri europene din categoria celor rezervate pe coeziune, deoarece bugetul Uniunii Europene dedicat exercițiului financiar viitor va fi sensibil mai mic după retragerea Marii Britanii. De asemenea, bugetul Uniunii va trebui să fie folosit pentru a face față unor noi provocări, precum cele ridicate de migrație, de securitatea internă și de cea externă. În acest context, ea a adăugat că trebuie lărgită baza bugetului Uniunii Europene, chiar dacă statele membre nu sunt prea încântate de această perspectivă.