Unul dintre cele mai cunoscute canale de televiziune din lume, France 24, a publicat un amplu reportaj despre Pata Rât, cea mai urâtă zonă a Clujului. Jurnaliștii francezi au relatat despre drama oamenilor care trăiesc în colonia de colibe de lângă groapa de gunoi, precum și despre temerile lor legate de viitor.
Reportajul realizat de jurnaliștii francezi prezintă cele două fațete ale situației: în timp ce ecologiștii consideră Pata Rât drept o adevărată bombă ecologică cu ceas, sărmanii care locuiesc în zona cunoscută sub porecla de Dallas privesc mormanul de deșeuri drept o sursă de venit, în ciuda mirosurilor pestilențiale și a solului otrăvit, scrie TransylvaniaToday.ro.
Articolul descrie viața zecilor de familii care supraviețuiesc în colibele de la marginea gropii de gunoi, după ce multe dintre ele au fost alungate din adăposturile ilegale încropite în alte părți. Jurnaliștii au stat de vorbă cu Linda Zsiga, care a fost strămutată în 2010 din colonia de romi de pe strada Coastei la Pata Rât. După ce a reușit să se mute din containerul neracordat la canalizare în care a fost instalată de autorități, ea a devenit activistă a partidului marxist Demos. Linda Zsiga deschide lista candidaților partidului de extrema stângă la alegerile pentru Parlamentul European și și-a făcut din desființarea coloniei de colibe de la groapa de gunoi una dintre prioritățile sale. ”Nimeni nu ar trebui să trăiască acolo, în condiții inumane”, le-a spus activista marxistă jurnaliștilor francezi.
Însă alți locuitori ai coloniei sunt de altă părere. Reporterii au stat de vorbă cu Claudia, o femeie de 68 de ani, care trăiește de mai mult de 40 de ani la marginea gropii de gunoi. Ea, alături de soțul ei și de cei doi copii, scormonește, uneori cu mâinile goale, mormanul de gunoi, în căutarea de materiale reciclabile, precum cartoane, butelii de plastic sau conserve de metal. Din vânzarea acestora, familia de sărmani își câștigă traiul zilnic. La fel sunt și alți oameni care locuiesc în zona Pata Rât.
Jurnaliștii francezi menționează și eșecul autorităților clujene, care nu au reușit până acum să folosească fondurile europene pentru a închide vechea groapă de gunoi și pentru a deschide o rampă ecologică. Mai mult, ei menționează procesul de pe rolul Curții Europene de Justiție, deschis împotriva României, care nu a reușit să își respecte obligația de a închide 68 de gropi ilegale de gunoi.
Până acum, autoritățile au reușit doar să acopere cu un strat de pământ depozitul vechi de deșeuri și să restricționeze accesul oamenilor la noile zone de depozitare. În aceste condiții, cei mai mulți dintre sărmani, inclusiv un băiat de 11 ani care merge la școală, își leagă speranța de un viitor mai bun de un posibil proiect european, care să schimbe soarta celor care își duc viețile pe marginea gropii de gunoi.
