România a recuperat, în medie, 2 la sută pe an din diferența de dezvoltare față de media europeană. Afirmația îi aparține lui Csaba Balint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.
El a declarat că, în anul 2000, Produsul Intern Brut/capita, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare, reprezenta în România 25 la sută din media Uniunii Europene. În prezent, acest indicator reprezintă mai mult de 75 la sută din media Uniunii Europene, potrivit Transylvania Today.
Un rol important în acest fenomen l-a avut creșterea productivității muncii. Din acest punct de vedere, România este țara cu cea mai puternică creștere din Europa Centrală și de Est.
De asemenea, tendința de creștere a fost favorizată de restructurarea economiei. Astfel, în anul 2000, 45 la sută din populația angajată a României muncea în agricultură, 22 la sută în industrie și 21 în sectorul serviciilor. Acum, sectorul terțiar, cel al serviciilor, a cunoscut o creștere consistentă, atât din punctul de vedere al numărului de angajați, cât și din cel al valorii adăugate generate.
Unele niște din sectorul terțiar au cunoscut o creștere remarcabilă. Așa ar fi IT&C. Potrivit lui Csaba Balint, din punctul de vedere al contribuției domeniului IT&C la economia națională, România se află printre primele cinci țări din Uniunea Europeană.
În general, dezvoltarea economică este generată de capitala București, precum și de centre regionale precum Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Constanța sau Craiova. În total, cele șapte orașe generează mai mult de 50 la sută din Produsul Intern Brut. Acest fenomen a dus și la creșterea fenomenului de disparitate în dezvoltarea regională.
Reducerea acestui fenomen reprezintă una dintre provocările cu care se va confrunta România în viitorul apropiat, alături de alte fenomene, precum îmbătrânirea populației, tranziția verde, digitalizarea, impactul Inteligenței Artificiale sau tensiunile geopolitice.