Consolidarea sistemului bancar românesc ridică o întrebare legitimă pentru clienți: dacă dispar bănci din piață, scade și puterea de alegere a consumatorilor? Răspunsul nu este simplu. Potrivit BusinessEdge, pe termen scurt, oferta se restrânge matematic; pe termen mediu și lung, băncile rămase pot deveni mai solide, mai tehnologizate și mai capabile să finanțeze populația și companiile.
Publicația online mai scrie și că pentru persoanele fizice și IMM-uri, o fuziune bancară nu este o temă abstractă. Ea poate însemna schimbarea aplicației mobile, migrarea conturilor, modificarea unor fluxuri operaționale, închiderea unor sucursale sau integrarea într-un ecosistem bancar mai mare. În același timp, poate aduce produse mai bune, infrastructură digitală mai puternică și o bancă mai stabilă în spate.
Consolidarea poate reduce, așadar, numărul de branduri bancare vizibile, dar nu înseamnă automat reducerea concurenței.
România are încă un număr mare de jucători bancari: 17 instituții de credit acreditate ca persoane juridice române și 11 sucursale ale unor bănci din state membre ale Uniunii Europene. Așadar, întrebarea nu este doar câte bănci rămân, ci cât de reală este concurența dintre ele.
În ultimii ani, însă, sistemul bancar românesc a intrat într-un nou val de fuziuni și achiziții. Banca Transilvania a cumpărat OTP Bank România, UniCredit a preluat Alpha Bank România, iar Intesa Sanpaolo a cumpărat și a integrat First Bank. Aceste tranzacții au schimbat harta concurențială a pieței și au întărit pozițiile unor grupuri deja importante. De notat că băncile care au realizat aceste trei fuziuni sunt în top 10, după active. Iar Intesa SanPaolo a intrat în acest top tocmai prin înglobarea First Bank.
Pentru consumator, primul efect este ușor de înțeles: dispare o opțiune de pe listă. Dacă înainte putea alege între BT și OTP, după fuziune alege BT. Dacă înainte avea UniCredit și Alpha Bank ca variante separate, după integrare ele devin o singură bancă. Această restrângere numerică a ofertei există și nu trebuie minimizată. Nu doar teoretic, dar la cel mai practic calcul: avem în România cu trei bănci mai puțin.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, confirmă că impactul asupra consumatorilor este real, dar îl plasează într-un context mai larg. „Tranzacțiile au afectat consumatorii, însă piața bancară este în continuare una solidă, cu jucători diverși, din care clienții pot alege în funcție de nevoi.”
Așadar, consolidarea trebuie monitorizată, pentru că reduce numărul de centre de decizie și crește dimensiunea unor bănci. Dar, în același timp, piața românească nu a ajuns într-o zonă în care câțiva jucători controlează complet oferta pentru populație și IMM-uri.
Citește articolul complet pe Business Edge.
