Sistemul bancar românesc a apăsat pe accelerație în anul trecut, însă motoarele economiei nu au primit combustibil în mod egal. Deși, potrivit BusinessEdge, creditarea bancară a înregistrat o creștere agregată de 5,8%, radiografia internă a cifrelor scoate la iveală un dezechilibru major: în timp ce împrumuturile luate de populație au crescut cu 8,3%, creditele acordate companiilor au avansat cu doar 3,5%.
Această diferență nu anunță o criză iminentă, însă trage un semnal de alarmă pentru comunitatea de business din Cluj și din restul țării: banii merg mult mai repede spre consum imediat decât spre investiții productive.
Întrebarea incomodă: Suntem o economie matură sau doar un hub de importuri?
Pentru un județ ca Clujul, recunoscut ca un motor de startup-uri, IT și inovație, dinamica acestor cifre ridică o problemă structurală. Când creditul merge către populație, el susține achizițiile personale și piața imobiliară. Când merge către firme, el finanțează utilaje, tehnologie, extindere și, cel mai important, locuri de muncă.
Diferența dintre consum și investiție este esențială. Ne putem considera o economie solidă dacă ne împrumutăm mai mult pentru a cumpăra produse din import și mai puțin pentru a cumpăra materia primă sau echipamentele din care să creăm valoare adăugată?
Dependența de consum, sub lupă: Analistul economic Irina Răilean, fondatoarea platformei de analiză fundamentală Mosaiq8, explică această realitate: „Asta explică parțial faptul că, deși economia României este în proporție de 70% bazată pe consum și a fost în decelerare sau chiar în ușoară scădere în două trimestre consecutive, totuși companiile care reprezintă indicele BET nu au simțit acest lucru”.
De ce preferă băncile populația în detrimentul firmelor?
Răspunsul stă în simplitatea evaluării riscului. Pentru bănci, este mult mai ușor și mai sigur să verifice veniturile unui individ și să îi aprobe un credit de nevoi personale sau un credit ipotecar.
La companii, ecuația devine complicată. Un credit pentru investiții depinde de planuri de afaceri, predictibilitate fiscală, garanții și piețe de desfacere. În perioade incerte, companiile devin prudente și preferă să amâne investițiile majore, mulțumindu-se doar cu supraviețuirea sau creșterea organică.
Prudența bancară: Protecție sau blocaj pentru antreprenori?
Creșterea de 3,5% a creditării companiilor reprezintă totuși un plus, nu o prăbușire. Sistemul bancar românesc este solid și plin de lichidități. Problema nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt puși la treabă în economia reală.
Lecțiile crizelor din trecut au transformat băncile în entități extrem de prudente. Nimeni nu își dorește credite acordate fără o analiză serioasă, care să se transforme ulterior în datorii neperformante. Totuși, o prudență excesivă vine cu un cost ascuns: companiile locale aflate în plină dezvoltare riscă să rămână fără oxigen financiar.
Pentru ca județul Cluj și România să treacă la următorul nivel economic, este esențial ca împrumuturile pentru consum și cele pentru producție să crească împreună. Altfel, riscăm să rămânem dependenți de un model economic fragil, bazat pe cumpărarea de bunuri pe care, din păcate, le produc alții.
Mai multe, afli de pe BusinessEdge.
Enevo și Kraftfeld semnează contractul pentru un proiect de stocare în baterii de 220 MWh
