PressHub.ro: Groapa de gunoi a Clujului, cel mai urât mirositor eșec al regiunii și izvor de dosare penale

Groapa de aproape 8 hectare săpată în coasta dealului

 

Povestea gropii de gunoi a Clujului începe în 2012. Autorităţile judeţene au fost notificate în legătură cu faptul că vechea groapă, care strânsese deşeurile produse de locuitorii judeţului vreme de zeci de ani, trebuie închisă până cel târziu în 2015. După acea dată, noile deşeuri produse de clujeni trebuiau să fie reciclate într-o măsură cât mai mare, iar cele nereciclabile să fie depozitate într-o celulă. Adică o groapă de mari dimensiuni, cu fundul şi pereţii etanşi, care să limiteze poluarea subsolului şi a pânzei freatice. Pe lângă această groapă, mai trebuiau construite o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile şi o staţie de tratare mecanică şi biologică pentru deşeurile nereciclabile, înainte de depozitare.

 

 

În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Cluj a obţinut o finanţare din partea Fondului European de Mediu şi a organizat o licitaţie, adjudecată la începutul anului 2012. Valoarea proiectului: aproximativ 107 milioane de euro. Contractul a fost adjudecat de o asociere compusă din SC Confort SA din Timişoara şi companiile Atzwanger SpA, Ladurner Impianti SRL şi Vel Service SA. Liderul asocierii, compania Confort SA, aparţinea omului de afaceri Georgică Cornu, supranumit „regele asfaltului din Banat”, apropiat de PDL, partid din care făcea parte preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean, Alin Tişe.

 

Amplasamentul noii gropi de gunoi a fost stabilit în urma unei înţelegeri între Consiliul Judeţean Cluj şi comuna Feleacu, prin care administraţia locală din Feleacu ceda Consiliului Judeţean o suprafaţă de 60 de hectare. Locul noii gropi a stârnit însă controverse, fiind pe coasta unui deal devenit celebru pentru alunecările de teren produse de-a lungul timpului. Pe fondul acestui fenomen, un alt proiect major al judeţului Cluj, centura de ocolire Vâlcele – Apahida, a fost întârziat un deceniu, iar costurile de construcţie au crescut atât de mult încât presa locală a poreclit proiectul „Centura de Diamant”.

 

Concret, locul noii gropi de gunoi a fost stabilit în apropierea vechii rampe de deşeuri de la Pata Rât şi foarte aproape de „Centura de Diamant”. Firmele din consorţiul care a câştigat contractul pentru proiectarea depozitului ecologic de gunoi, numit pompos Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, au fost Kocks Ingenieure, Envipolan Consultants&Engineers, EPEM SA, Environmental Planning Engineering and Management şi Romair Consulting Ltd. Specialiştii acestor firme nu au avut nici o ezitare să proiecteze o groapă de 7,7 hectare săpată în dealul cu alunecări de teren.

 

A luat banii şi a plecat

 

Potrivit contractului de execuţie, noul Centru de Management Integrat al Deşeurilor trebuia să fie gata în anul 2013. După semnarea contractului de execuţie, SC Confort SA a primit un avans de 10 milioane de lei. Plata era legală, iar posibilitatea acordării unui avans era prevăzută în legislaţia care reglementează gestiunea fondurilor europene tocmai pentru a impulsiona realizarea efectivă a proiectelor şi absorbţia banilor europeni. Doar că, la scurtă vreme de la încasarea avansului, SC Confort SA a intrat în faliment. În cele nouă luni scurse de la semnarea contractului, firma lui Georgică Cornu executase doar câteva lucrări fără prea mare importanţă. Conducerea consorţiului ales pentru realizarea centrului pentru managementul deşeurilor de la Cluj a fost preluată de italienii de la Atzwanger SpA, care au căutat o companie care să subcontracteze lucrările de construcţii.

 

În cele din urmă, a fost ales consorţiul format din companiile Napoca SA – Napocamin SRL – SC Pan Petrol SRL. Toate aceste firme îi aparţin omului de afaceri Ioan Bene, unul dintre apropiaţii fostului ministru PSD Ioan Rus. În unele companii, precum cea care deţine Hotelul Meridian din Cluj, Ioan Bene a fost asociat cu cei doi copii ai lui Ioan Rus. Fostul ministru PSD a avut şi acţiuni la Napoca SA, firmă condusă în calitate de director de Ştefan Dimitriu, fost lider al consilierilor locali ai PSD Cluj-Napoca, fost preşedinte al UNPR Cluj-Napoca şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industria Cluj.

O altă legătură dintre Ioan Bene şi Ioan Rus a fost reprezentată de achiziţia a sute de camioane Mercedes de către o altă companie a lui Ioan Bene, care a lucrat în calitate de subcontractor al Bechtel la Autostrada Transilvania. Dealerul local al Mercedes este compania RMB Interauto, condusă de Ioan Rus. Bineînţeles, este o altă coincidenţă faptul că această asociere de firme deţinută de apropiatul lui Ioan Rus a fost aleasă după ce un reprezentant al USL, Horea Uioreanu, a fost desemnat, în primăvara lui 2012, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Horea Uioreanu, pe atunci membru al PNL, a devenit unul dintre protectorii lui Ioan Bene, într-un dosar de corupţie, amândoi fiind condamnaţi la închisoare. Însă, în timp ce Horea Uioreanu îşi execută pedeapsa în Penitenciarul Gherla, Ioan Bene şi-o execută la domiciliu, într-o vilă pe care o deţine în Italia. Cei doi au fost condamnaţi pentru că Ioan Bene i-a dat mită lui Horea Uioreanu.

Au furat un deal cu totul

 

După semnarea contractului de construire a gropii de gunoi, reprezentanţii companiilor controlate de Ioan Bene au început să lucreze pe şantierul de la marginea Clujului. Însă „hărnicia” lor a dus la un nou dosar penal: localnicii i-au acuzat pe angajaţii firmelor lui Ioan Bene că au furat un deal cu totul! Mai exact, că au excavat neautorizat echivalentul unui deal şi au folosit materialele de construcţie drept material de umplutură pentru noua pistă a aeroportului internaţional Cluj-Napoca, situată la doar câţiva kilometri depărtare de şantierul gropii de gunoi.

 

O altă coincidenţă a fost faptul că preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, a acordat contractul pentru construirea noii piste de aterizare de la aeroport tot unei firme controlate de Ioan Bene, Napoca SA. Dosarul penal pentru furt de materiale de construcţii se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Acest sistem de legături dintre oameni politici influenţi din Cluj şi companiile lui Ioan Bene s-a destrămat după ce, în primăvara anului 2014, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost acuzat de corupţie şi apoi a fost arestat preventiv. Noua conducere a Consiliului Judeţean Cluj a angajat un expert pentru a evolua lucrările realizate la groapa de gunoi. Concluziile studiului arătau că asocierea de firme controlate de Ioan Bene a executat lucrările în proporţie de 34%, iar lucrările executate sunt neconforme în proporţie de 100%. Motivul? Reprezentanţii consorţiului condus de Napoca SA au cerut dirigintelui de şantier să aprobe utilizarea altor materiale de construcţie decât cele prevăzute în proiect. Dirigintele de şantier, firma Tahal Consulting Engineers Ltd., a aprobat schimbarea materialelor de construcţii fără să existe un studiu asupra impactului pe care îl avea această înlocuire.

Un nou dosar penal

 

Drept urmare, noua conducere a Consiliului Judeţean Cluj a cerut rezilierea contractului pentru construirea gropii de gunoi. Iniţial, litigiul a ajuns la Comisia de Adjudecare a Disputelor de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj a numit o „comisie”, formată dintr-o singură persoană, Alina Valentina Oprea, care a ajuns la concluzia că procedura de reziliere a contractului iniţiată de conducerea Consiliului Judeţean Cluj nu ar fi legală. Bineînţeles, a fost din nou o simplă coincidenţă faptul că Napoca SA, firma considerată de către reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj drept principalul vinovat pentru eşecul proiectului, este condusă de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Ştefan Dimitriu.

 

Lucrurile au devenit şi mai grave când şantierul gropii de gunoi a fost afectat de o alunecare masivă de teren. Au fost experţi care au afirmat că această alunecare de teren ar fi fost provocată de excavarea ilegală executată de angajaţii Napoca SA pentru a extrage materialele de construcţie folosite pentru pista aeroportului, însă alţi experţi i-au contrazis, pe motiv că alunecarea de teren a afectat zona centrală a viitoarei gropi de gunoi, în timp ce excavaţia ilegală ar fi executată în zona de vest.

A urmat un nou război al declaraţiilor. Reprezentanţii consorţiului de firme care ar fi trebuit să realizeze proiectul au aruncat întreaga vină pe Consiliul Judeţean Cluj. Concret, reproşurile au vizat faptul că reprezentanţii Consiliului Judeţean s-ar fi făcut vinovaţi de alegerea greşită a amplasamentului gropii de gunoi, de faptul că proiectul conţine erori şi că este inadecvat şi de faptul că, timp de doi ani, între 2012 şi 2014, Consiliul Judeţean nu ar fi cerut proiectantului să refacă documentele necesare. Reprezentanţii Consiliului Judeţean au spus însă că întreaga vină revine constructorilor, care nu ar fi respectat proiectul.

Un nou dosar la DNA

 

În cele din urmă, după ce reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au eşuat în demersurile de reziliere a contractului, au decis să depună plângere la DNA. Procurorii anticorupţie cercetează un prejudiciu estimat la 18 milioane de lei. Suma reprezintă contravaloarea lucrărilor executate de firmele lui Ioan Bene, care nu a putut fi decontată de Consiliul Judeţean din fonduri europene, pentru că experţii europeni au refuzat categoric să plătească vreun leu pentru lucrările făcute cu materiale de construcţie neconforme.

 

Dosarul încă nu a fost finalizat, iar o parte dintre cei implicaţi în această afacere încă sunt audiaţi de procurorii anticorupţie. Însă, în realitate, prejudiciul ar putea fi mult mai mare.

Un nou contract, un nou constructor

 

Lucrările la şantierul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor au fost oprite din 2014 până în 2016. Reprezentantul PNL, Alin Tişe, a reuşit să câştige din nou alegerile şi a redevenit preşedinte al Consiliului Judeţean. El a organizat o nouă licitaţie pentru finalizarea lucrărilor, atribuită în 2017. Noua documentaţie de atribuire a fost realizată de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, iar licitaţia a fost câştigată de asocierea Kranz Eurocenter SRL – Institutul de Studii şi Proiectări Energetice. Valoarea contractului a fost stabilită la aproximativ 111,1 milioane de lei, iar lucrarea trebuie să fie gata până la finalul anului 2018.

 

În realitate însă, suma plătită de clujeni va fi mai mare, pentru că reprezentanţii acestei asocieri au cerut suplimentarea contractului cu încă 20 de milioane de lei, pentru a remedia pagubele produse ca urmare a alunecărilor de teren cauzate de lucrările neconforme realizate de foştii constructori. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a explicat că, din cauza acestor alunecări de teren, acum este nevoie de utilizarea a 250 de piloni foraţi pentru a stabiliza dealul, în loc de 100 de piloni foraţi, cum prevedea proiectul iniţial. De asemenea, Alin Tişe declara în 2017 că noua groapă de gunoi va fi gata în a doua jumătate a anului 2018. O inspecţie la faţa locului realizată de reprezentanţii Consiliului Judeţean la finalul lunii august arată că încă sunt speranţe că această promisiune va fi respectată.

Consecinţe nedorite

 

Întârzierea finalizării noii gropi de gunoi are şi alte consecinţe decât mărirea costurilor efective. Între timp, tehnologia preconizată pentru managementul deşeurilor este considerată învechită de către experţii în mediu, dar proiectul de la Cluj nu mai poate fi schimbat. O altă consecinţă nedorită a fost o adevărată criză a gunoaielor cu care s-a confruntat judeţul Cluj după anul 2015, când vechea groapă de gunoi de la Pata Rât a fost închisă. Astfel, pentru o vreme, gunoaiele produse la Cluj au trebuit să fie transportate şi depozitate la Oradea, cu consecinţa unor costuri mai mari plătite de clujeni pentru serviciul de salubritate.

 

O rezolvare temporară a fost găsită prin amenajarea unei rampe „de tranzit”, pe care sunt depozitate în prezent deşeurile Clujului. După deschiderea noii gropi de gunoi, toate deşeurile de pe rampa temporară vor trebui mutate, ceea ce înseamnă noi costuri.

Însă există şi un alt fenomen despre care puţini vorbesc. Presa locală a relatat că există suspiciuni că o parte din deşeuri ar fi fost depozitate ilegal pe fosta groapă de gunoi de la Pata Rât, iar apoi incendiate intenţionat, pentru a ascunde depozitele ilegale. Oficial, autorităţile au anchetat seria de incendii izbucnite pe muntele de deşeuri de la Pata Rât, însă nu au fost identificaţi vinovaţi. Documentele oficiale au menţionat ipoteza că gunoaiele s-ar fi aprins ca urmare a apariţie unui fenomen de autocombustie, generat de gazul metan produs prin fermentarea unora dintre deşeuri. Însă această ipoteză pare neverosimilă, în condiţiile în care informaţiile oficiale ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” din Cluj arată că, doar în anul 2017, pompierii clujeni au intervenit de 28 de ori pentru a stinge incendiile de la Pata Rât. Au fost folosite în aceste intervenţii 53 de autospeciale şi au participat 230 de pompieri. Specialiştii în protecţia mediului spun că este improbabil ca fenomenul de autocombustie să apară atât de des la o groapă de gunoi care nu a pus astfel de probleme în trecut.

 

Incendiile repetate cu autor necunoscut de la Pata Rât au cauzat o altă problemă. Apa folosită din belşug de către pompieri pentru a stinge flăcările a provocat o serie de alunecări serioase ale vechiului munte de gunoaie, creat în zeci de ani. Alunecările au provocat o poluare intensă cu un lichid toxic, levigat, care s-a scurs într-o cantitate atât de mare încât a format un lac de mari dimensiuni între muntele de gunoaie şi centura rutieră Vâlcele – Apahida. Acest lac de levigat a fost numit de clujeni, în bătaie de joc, Marea Neagră. Lacul nu este periculos doar pentru natura din zonă, ci şi pentru Someşul Mic, deoarece au existat scurgeri ale lichidului toxic în apa râului, pe valea pârâului Zapodie, un afluent al Someşului Mic.

 

În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Cluj a fost nevoit să închirieze, din Hamburg, o staţie mobilă de epurare cu osmoză inversă, cu ajutorul căreia încearcă să filtreze lichidul poluat. Staţia a fost pornită în data de 15 mai şi încă funcţionează, pentru că trebuie să proceseze o cantitate imensă de lichid şi de mâl toxic. Nimeni nu ştie deocamdată valoarea la care se va ridica factura neutralizării „Mării Negre” de la Pata Rât. Aceste costuri nu ar fi existat, probabil, dacă proiectul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor ar fi fost gata la timp.

 

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro, ClujInsider.ro şi Cluj Today în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanţat de UE prin DG Regio.
Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului.

Comments

comments

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

17 − one =