După mai multe amânări, cauzate printre altele şi de un sechestru al DIICOT, pentru o posibilă fraudă, China Energy Company Limited semnează acordul cu kazahii de la KazMunayGas pentru preluarea a 51% din acţiunile Rompetrol, potrivit RomaniaLibera.ro.
Nu este clar cum va mai reuși statul român să impună memorandumul cu KMG, care prevedea, printre altele, investiții de un miliard de dolari. Prin parafarea acestei tranzacţii, chinezii ajung să deţină prima companie petrolieră din Uniunea Europeană.
“KMG International NV (KMGI), acţionarul majoritar al societăţii Rompetrol Rafinare, anunţă că negocierile dintre Compania Naţională KazMunayGas din Kazahstan (KMG NC) şi compania chineză CEFC (China Energy Company Limited) pentru tranzacţia de cumpărare a 51% din acțiunile KMG International NV au ajuns în etapa finală. De aceea, acordul între KMG NC şi CEFC care atestă an-gajamentul ferm de a efectua tranzacția urmează să fie semnat, împreună cu un set de documente, confirmând astfel parteneriatul solid dintre cele două companii”, se arată într-un comunicat al KMG Inter-national, remis Bursei de Valori Bucureşti.
Istoria afacerilor dubioase cu rafinăria de la malul mării a început în toamna anului 2000, când, pe ultima sută de metri a guvernării CDR, a fost vândută către Dinu Patriciu, pentru doar 50 milioane de dolari. Viitorul mogul se angaja însă atunci să rezolve problema datoriilor istorice de 340 milioane de dolari şi să investească alte 225 milioane de dolari.
Cum Dinu Patriciu nu şi-a plătit datoriile, în 2003, Guvernul Năstase a dat o ordonanţă de urgenţă care reglementa subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 760 de milioane dolari. Pe româneşte, Adrian Năstase i-a îngăduit lui Dinu Patriciu să amâne cu 20 de ani plata datoriilor către stat. Patru ani mai târziu, Patriciu vinde Rompetrol companiei KazMunayGas, deţinute de statul kazah, al cărui lider incontestabil este Nursultan Nazarbaiev, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. Adică cu o sumă de cinci ori mai mare decât cea cu care o cumpărase de la stat.
În 2010, kazahii majorează capitalul, apoi convertesc datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar. ANAF începe procesul cu Rompetrol, reclamând o datorie de 570 milioane de dolari, însă acţiunea în instanţă este stopată de Victor Viorel Ponta.
În mai 2013, premierul de atunci a vrut ca memorandumul de înţelegere cu această companie să fie aprobat printr-o lege emisă de Parlament. Abia după ce Curtea Constituţională a respins proiectul de lege, arătând, printre altele, că Guvernul are lacune “în înţelegerea instituţiilor de drept ale tratatelor”, Victor Ponta a decis să aprobe memorandumul prin Hotărâre de Guvern.
Pe scurt, statul român se retrăgea din procesul cu Kaz-MunayGas şi renunţa la o creanţă de aproape 600 milioane de dolari, în schimbul unei plăţi de 200 milioane de dolari, plus înfiinţarea unui fond de investiţii de un miliard.
Citiți mai mult AICI
